Buletinul "Calea de lumina"
AN VI, nr. 87 - 88, IULIE - AUGUST 2001
PAGINI DE CULTURa DIN ROMÂNIA
ACADEMIA ROMÂNa SI BIBLIOTECA EI
Una dintre cele mai importante forumuri de cultura din tara este ACADEMIA ROMÂNa
vechea institutie a literelor si a istoriei române, gazduita într'un palat pe Calea
Victoriei, în jurul caruia copacii au crescut la fel de uriasi ca institutia însasi. În
curte, printre verdeata, se zareste cladirea special construita în urma cu peste
cincizeci de ani unde se afla BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE, cea mai valoroasa institutie a
cartii din tara noastra.
În cabinetul de manuscrise al bibliotecii sunt pastrate file vechi, carti de sute
de ani, diplome, documente si hrisoave vechi, manuscrise rare si de mare pret în limba
greaca, latina, slavona si altele. În cabinetul de stampe sunt pastrate desene
executate la noi sau în tari straine, gravuri de epoca, harti vechi. Biblioteca are un
important fond de incunabule. Si tot Biblioteca Academiei Române este în posesia, unor
scrisori disparate sau a unor colectii întregi de scrisori ale marilor noastri
înaintasi, în fine un adevarat tezaur de documentare pentru specialistii în domeniul
literelor sau artelor. În biblioteca sunt si primele manuscrise în limba româna,
printre care codicele voronetean al carui arhetip, dateaza din secolul XV, precum
si alte manuscrise românesti descoperite în Transilvania la Scheii Brasovului, !a
Râsnov, la Orastie, toate stând la temelia scrisului românesc de mai târziu.
Tot în Biblioteca Academici s'a pastrat si celebra telegrama prin care principele
mostenitor al Rusiei, fiul tarului Alexandru, cerea urgent ajutor principelui Carol I al
României, la începutul razboiului din 1877, când rusii suferisera mari înfrângeri din
partea turcilor. Numai ca telegrama a disparut din rafturile bibliotecii Academiei Române
chiar la începutut dictaturii comuniste din România. Telegrama a fost arsa de catre unul
dintre asa zisii academicieni nou formati de guvernul comunist. Dar amintirea acestui
document al glorie stabune a disparut o data cu cenusa pretiosului document.
Dar sa vedem care este originea, cum s'a alcatuit nobila Bilioteca a Academiei Române.
Raspunsul vine vizitând biblioteca. În rafturile acestei institutii sunt centralizate
mai multe fonduri de carti, printre care se cuvine sa amintim cartile din biblioteca
primei mari fundatii culturale române, care a fost Academia Domneasca de la Mânastirea
Sfântul Sava din Bucuresti, din anul 1679, ctitorie a Domnitorului Serban Cantacuzino. La
aceasta s'a adaugat biblioteca personala a lui Constantin Cantacuzino Stolnicul, mare
savant si istoric român din secolul XVII, si care urmase cursurile de medicina în
Italia, la Padova. Se cuvine sa mentionam deasemenea biblioteca veche a Mitropoliei din
Tara Româneasca, ea însasi posedând ca mostenire carti ale principelul Nicolae
Mavrocordat si ale Stolnicului Constantin Cantacuzino.
Tot în biblioteca Academiei Române s'au adunat cartile si manuscrise de la Mânastirea
Bistrita din Oltenia, de la Episcopia Buzaului si din alte institutii religioase ale
tarii.
În fata bogatiei fondului de carte al Bibliotecii Academiei nu trebuie însa sa uitam
acele mici dar nepretuite donatii ale unor oameni modesti si uneori chiar saraci, dar
care-au fost mari carturari ai tarii noastre, printre care se numara filologul Timotei
Cipariu, istoricul August Treboniu Laurian, arheologul Alexandru Odobescu sau umanistul de
tipul renasterii italiene care a fost Bogdan Petriceicu Hasdeu. Tot aici se afla cartile
si manuscrisele lui Mihail Eminescu, Ion Creanga, Ion Ghica, Mhail Sadoveanu, toate
pastrate cu grija si sfintenie.
Cât despre partea moderna a literaturii române, biblioteca ramâne fara îndoiala cel
mai complet centru de documentare, deoarece orice carte tiparita pe teritoriul tarii
noastre poate fi gasita si consultata în salile de lectura.
Pâna în urma cu vreo treizeci de ani, Biblioteca Academiei a avut si un cabinet
numismatic, cu un fond de monede si medalii vechi dintre, cele mai valoroase, la
fundarea caruia contribuise în primul rând celebra colectie numismatica a lui Dimitrie
Sturza, om renumit pentru priceperea lui si care a fost prim ministru al tarii, din câte
imi aimtesc sa fi citit în tara, în guvernul liberal dupa venirea principelui Carol,
viitorul rege. Dimitrie Strurza a fost un om bogat si foarte cultivat în colectia sa se
aflau medalii italiene din renastere, cum era, daca nu ma însel, o arhicelebra medalie
lucrata de artistul Pisanello.
Tot în cabinetul numismatic erau si numeroase monede grecesti, siriene, monede de aur
persane cu chipul lui Darius si Xerxes, monede imperiale romane din aur si din argint,
precum si seriile vechilor emisiuni monetare românesti de pe vremea lui Mircea cel
Batrân si a primilor Musatini.
Din pacate însa, cabinetul numismatic al Bibliotecii Academiei Române mândria tarii
noastre, a fost desfiintat în urma cu aproximativ douazeci si cinci de ani, pe vremea
comunismului si a fost mutat în cadrul unui Institut de numismatica. Banuirn noi cam ce
înseamna o astfel de institutie care astazi este si mâine nu mai este ! Cine stie cine
va fi avut interesul sa-si vâre mâna în lada cu bani de aur si de argint pe care sânt
înscrise multe fapte din istoriei omenirii.
Tot asa a disparut si colectia filatelica regala din Bucuresti, unde se aflau exemplare
rarisime ca primele emisiuni de marci postale în Moldova, asa-zisele marci cu cap de
zimbru, cautate în toata lumea la preturi inimaginabile. Ce usor se pot subtiliza si
transporta peste hotare aceste piese muzeistice ! Trebuie nurnai sa fie omul priceput care
sa stie ce anume sa subtilizeze si ce se vinde la preturi uriase, pe piata Americii sau a
Europei.
Ne gândim cu câta pietate au fost strânse si donate toate valorile, care se afla în
Biblioteca Academiei Române, de catre marii oameni de cultura ai tarii noastre, unii
bogati, altii saraci, dar toti cu o noblete sufleteasca neasemuita, mostenita din
strabuni, nu putem sa nu lasam o lacrima pe memoria lui Timotei Cipariu, Hasdeu sau pe
amintirea acelor mitropoliti ai Ungro-Vlahiei si a câtor alti ctitori ai culturii
românesti.
Dr. Paul Dancescu