AN IX, nr. 103-104, NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2002
AN IX, nr. 103-104, NOIEMBRIE
- DECEMBRIE 2002
CALEIDOSCOP
AURUL DACILOR
|
|
Din totdeauna, legendele
confirmate de descoperiri au atatat cautatorii de comori si de imbogatire.
Aurul si bogatiile Dacilor i-au incitat mereu pe cautatori. Multe legende spun ca dupa cucerirea Daciei de catre Romani, acestia din urma au luat ca prada de razboi o infima parte din bogatii. Legendele mai spun ca undeva in maruntaiele dealului Gradistea-Muscelului - sub Sarmisegetuza - au existat candva galerii secrete, pe care Dacii insasi le-ar fi gasit acolo, si mai tarziu le-au folosit ca visterie de taina. Cand au inteles ca vor pierde razboiul, capeteniile dacice au blocat intrarea in galerii, prabusind peste ea un munte de grohotis. Localnicii cred ca aici este tainuita adevarata comoara a Dacilor. Un imens tezaur, din care fac parte si odoarele sacre folosite la ritualuri, precum si scutul, sabia si coiful lui Decebal. |
In urma sapaturilor de pe dealul Gradistea-Musceluilui si
imprejurimi, s-au gasit in diferite puncte, monezi de aur masiv, cantarind 8,8
grame fiecare. Cantitati mari s-au gasit in locul numit "dealul lui
Cocos", in apropiere de Gradistea, la Cucui, in zona Glajaru, la Colnic, in
zona cetatii Costesti.
Sapand pentru temelia unei case, un satean din Luncani a descoperit un vas de
ceramica cu 11.000 de "Kosoni".
Tot langa Costesti, la "Ciocu
Rosu" s-a descoperit o oala plina cu "Lisimahi" de
aur."Kosonii" au fost batuti pe vremea regelui Koson, urmas al regelui
Burebista. Valoarea lor, mai ales din punct de vedere numismatic, este foarte
mare. La Londra s-a vandut un koson cu peste 6000 lire sterline. In scrierile
sale, kosonii au fost mentionati de Erasmus de Rotterdam.
Pe aversul kosarului este o acvila ce tine in ghiare o cununa, iar pe revers
trei personaje masculine sub care apare inscriptia "Koson".
Specialistii sustin ca kosonul a fost batut in Dacia.
La Castrul de la Gherla s-a gasit o statuieta de argint maisiv (260
grame), unicat. Ea reprezinta un soldat germanic prizonier, cu bustul gol,
ingenunchiat, cu mainile legate la spate. Statuia a fost datata ca fiind din
secolul al II-lea d.H., cand au avut loc razboaiele dintre Romani si populatiile
germanice.
Dar patima cautatorilor de aur este aceea de a gasi sarcofagul lui Zamolxis
care, se spune, ar fi de aur masiv, de peste doua tone.
Prin satelit s-au detectat mari cantitati de metal pretios intr-un spatiu
relativ restrans, in zona dacica de la Sarmisecetuza si imprejurimi.
Rusii spun ca daca am fi in stare sa gasim aceste bogatii, n-am mai avea nevoie
de tezaurul nostru aflat inca la ei ...
Dr. Gabriela Dancescu
