titlu.jpg (12576 bytes)
AN II, nr. 14 - IUNIE 1995 -

SUMAR :

Congresul Episcopiei
Cateheza : Despre Spovedanie
Din activitatea Misiunii
Stiri din lumea ortodoxa (Z. Vasiliu)
Mânastirea Neamt (P. Diaconescu)
Înfiintarea Episcopiei - 2 (A. Nemoianu)
Eseu : Cartea Genezei (B. Gliga)
Lectura morala
Ecumenism (V.-M. Neagu)
Puncte de vedere (A. V. Lungu)
Gura Pacatosului (A. Costea)
Sinaxar : Pogorîrea Sfântului Duh
Pagina copiilor

Din Tezaurul Învataturii Crestine

CATEHEZA No. 12 - DESPRE TAINA SPOVEDANIEI

Spovedania, pocainta sau marturisirea este Taina prin care Dumnezeu iarta, prin preotul duhovnic, pacatele crestinilor care se caiesc sincer si le marturisesc în scaunul spovedaniei. Aceasta Taina are mai multe numiri : pocainta, pentru ca cel ce o primeste trebuie sa regrete în mod sincer pacatele savârsite si marturisite preotului-duhovnic ; marturisirea sau spovedanie, întrucât crestinul îsi marturiseste pacatele în fata preotului ; al doilea botez pentru ca prin ea se spala pacatele ca si prin Taina Botezului ; iertare, dezlegare pentru ca prin aceasta Taina se dezleaga pacatosul de legatura pacatelor ; împacare, pentru ca ea ne împaca cu Dumnezeu.

1.- Cine poate spovedi sau marturisi ?
Numai Episcopii si preotii au puterea si dreptul de a dezlega. Mântuitorul Iisus Hristos a fagaduit aceasta Sfânta Taina Apostolilor când le-a spus : «Oricâte veti lega pe pamânt vor fi legate si în cer, iar oricâte veti dezlega pe pamânt, vor fi dezlegate si în cer» (Mt. 18, 18). Dupa Înviere, aratându-se apostolilor, Mântuitorul le-a spus «Precum M'a trimis pe Mine Tatal, va trimit Eu pe voi». Si zicând acestea, a suflat asupra lor si le-a zis : «Luati Duh Sfânt ; carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi tinute» (In. 20, 21-23). De la Apostoli, aceasta putere s'a dat episcopilor si preotilor. Preotul primeste dreptul de a dezlega prin hirotonie si prin hirotesia în duhovnic.

2.- Când trebuie sa ne spovedim ?
Spovedania nu este legata de termene. Putem merge la preotul duhovnic ori de câte ori simtim nevoia de a ne usura sufletul de povara pacatelor. Porunca a patra a Bisericii ne învata sa ne marturisim pacatele de patru ori pe an, adica în posturile Pastelor, Craciunului, al Sfintei Marii si al Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Orice credincios are îndatoria sa se spovedeasca cel putin o data pe an.

3.- Cine trebuie sa se spovedeasca ?
Noi, toti credinciosii, trebuie sa ne spovedim, chiar si cei carora ni se pare ca nu pacatuim. Ne-o spune clar Sfântul Ioan Evanghelistul : «Daca zicem ca pacat nu avem, ne amagim pe noi însine si adevarul nu este întru noi. Daca marturisim pacatele noaste, El (Hristos) credincios este si drept ca sa ne ierte noua pacatele si sa ne curateasca pe noi de toata nedreptatea» (I Ioan 1, 8-9). Bolnavii, mai ales, sa se îngrijeasca sa se spovedeasca si sa se împartaseasca pentru ca eventualul sfârsit sa nu-i prinda fara veste, adica nespovediti si neîmpartasiti.

4.- Cum trebuie facuta marturisirea pacatelor ?
Marturisirea pacatelor trebuie facuta prin viu grai, în fata preotului-duhovnic si trebuie sa fie:
a - completa, adica sa cuprinda toate, dar absolut toate pacatele savârsite de la ultima spovedanie, fara a ascunde nimic, caci Dumnezeu le stie pe toate ;
b - sincera si facuta de bunavoie ;
c - secreta, adica fara alti martori decât penitentul si preotul ;
d - cu umilinta si cu zdrobire de inima, adica cu parere de rau pentru pacatele savârsite si, mai ales, cu dorinta sincera de a nu le mai repeta.
Simpla însiruire a pacatelor, fara cainta adevarata si fara hotarîre de îndreptare, nu aduce iertarea pacatelor : «De nu va veti pocai, toti veti pieri la fel» (Lc. 13, 5). Pacatul apasa greu constiinta noastra, ca o piatra, si o raneste dureros. Prin marturisirea pacatelor, sufletul se usureaza, inima dobândeste liniste, constiinta câstiga împacare si rana sufleteasca se vindeca. Dupa cum bucuriile cer sa fie marturisite, si prin aceasta îsi sporesc frumusetea, asemenea si durerile se cer marturisite si astfel sufletul se usureaza.

5.- Ce este canonul de spovedanie sau epitimia ?
Canonul de spovedanie sau epitimia (certarea) este mijlocul de pocainta rânduit de Biserica, prin care preotul-duhovnic cere penitentului sa faca rugaciuni, metanii, frecventarea bisericilor, fapte de milostenie, posturi, înfrânari de la anumite fapte sau mâncaruri etc. Cea mai aspra epitimie este oprirea de la Sfânta Împartasanie pentru un anumit timp. De precizat ca epitimiile nu urmaresc pedepsirea pacatosului, ci ispasirea pacatelor si îndreptarea pacatosului. Ele sunt ajutoare, exercitii de întarire în virtute si de îndepartarea de pacat.

6.- Unde trebuie facuta spovedania ?
De regula, în Biserica Ortodoxa spovedania se face în biserica, înaintea icoanei Mântuitorului. Numai cei grav bolnavi sau cei care nu pot veni la biserica pot fi spovediti de preot acasa la ei.

7.- Cum se face practic spovedania ?
Preotul spune obisnuitele rugaciuni începatoare, urmate de Psalmul 50, psalmul marturisirii si al pocaintei, de troparele de umilinta si de doua molitve sau rugaciuni, în care roaga pe Dumnezeu sa ierte pacatele celui ce se pocaieste si se spovedeste. Urmeaza, apoi, marturisirea pacatelor de catre penitent, fie ca raspunde la întrebarile preotului-duhovnic, fie ca marturiseste singur pacatele sale. Apoi, cel ce se spovedeste pleaca capul sub epitrahil - numit popular patrafir - iar preotul îi citeste rugaciunea de dezlegare : «Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cu harul si cu îndurarile iubirii Sale de oameni, sa te ierte pe tine fiule ; fiica (N) si sa-ti lase tie toate pacatele . . . ». Daca este cazul, duhovnicul rânduieste si canonul sau epitimia, dupa gravitatea pacatelor savârsite.

8.- Poate preotul sa faca publice pacatele unui penitent ?
Preotul-duhovnic nu are voie, sub nici un motiv, sa faca publice pacatele marturisite de un penitent în scaunul spovedaniei.

9.- Cere spovedania o perioada de pregatire ?
Cerintele unei bune marturisiri a pacatelor trebuie îndeplinite printr'o pregatire din buna vreme, cu deosebire prin post si rugaciune. Caci postul smereste trupul, iar rugaciunea deschide sufletul credinciosului în fata lui Dumnezeu, catre Biserica, catre aproapele, catre familie si catre noi însine înainte de a veni la Sfânta Marturisire.

10.- Care sunt roadele spovedaniei ?
Spovedania ne dezbraca de haina întinata a pacatelor si ne îmbraca în haina cea noua a virtutilor crestine, în haina luminoasa a harului dumnezeiesc. Din starea de pacat si de osânda ea ne trece în starea de har mântuitor. Spovedania ne deschide calea spre desavârsire, ne sporeste evlavia, rodeste curatirea sufletului, pacea cugetului, îndreptarea vietii spre câstigarea fericirii vremelnice si vesnice.
Despre puterea de a dezlega încredintata preotilor, Sfântul Ioan Gura de Aur spunea : «Locuitori ai pamântului si ducându-si aici viata, preotii au fost cinstiti cu încrederea de a administra cele ceresti ; ei au primit puterea pe care Dumnezeu nici îngerilor si nici arhanghelilor n'a dat-o. Cele ce fac preotii aici, jos, Dumnezeu întareste sus».
«Carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi tinute»
(In. 20, 23).
Ce autoritate ar putea fi mai mare decât aceasta? «Tatal a dat Fiului toata judecata» (In. 5, 22). «Iar eu vad ca toata aceasta putere a fost data preotilor de catre Fiul» (Despre preotie, 3, 5).
Dupa o adevarata spovedanie, sufletul este ca o coala alba de hârtie. Poti începe sa scrii pe ea o noua viata !

Parintele Cezar

Bibliografie

IPS Mitropolit Dr. Nicolae al Banatului, Învatatura de credinta ortodoxa, Bucuresti, 1992 ;
Rugaciuni si învataturi de credinta ortodoxa (Ed. Bartolomeu Anania), Bucuresti, 1986 ;
+ Episcop Vasile al Oradei, Carte de învatatura crestina, Bucuresti, 1978.

2btn_back.jpg (7358 bytes)