AN IV, nr. 42, OCTOMBRIE 1997
SUMAR :

75 de Ani dela Încoronarea Suveranilor României Mari
(1922 - 15 Octombrie - 1997)

Acum 75 de ani, la 15 Octombrie 1922, avea loc în Catedrala episcopala din Alba Iulia, zisa de atunci "a Reîntregirii", încoronarea Suveranilor României Mari, Regele Ferdinand I si Regina Maria, catedrala sfintita cu acea ocazie de Mitropolitul - Primat al României - Dr. Miron Cristea.
Alba Iulia, frumosul oras transilvanean, de-a lungul secolelor, mai fusese martora unor evenimente de seama ale istoriei si culturii românesti : aici a realizat, în 1599, Mihai Viteazul prima unire politica a celor trei Tari Românesti ; aici a aparut, în 1648, Noul Testament - zis de la Balgrad -- al mitropolitului Simeon Stefan ; aici au suferit martiriul, în 1785, Horia si Closca, pentru ca, tot aici, în 1922, sa fie încoronati Suveranii reîntregirii nationale, facând din cetatea Alba Iulia capitala de suflet a României. (Pr. Dr. Cezar Vasiliu, Regele Ferdinand I Întregitorul, Luceafarul Românesc, Montreal, Octombrie 1996, pag 19).
Una din marile împliniri ale Unirii de la 1 Decembrie 1918 a fost si construirea Catedralei episcopale din Alba Iulia, într-un timp record de numai un an si jumatate (1921-1922), sub conducerea arhitectului V.J. Stefanescu, având ca model biserica lui Petru Cercel din Târgoviste, cu pictura executata de Costin Petrescu. (Pr. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. III, Bucuresti, 1981, pag. 450).
Presa vremii a relatat pe larg evenimentul de la 15 Octombrie 1922. Ceremonia încoronarii Regelui Ferdinand I si a Reginei Maria a început la ora 9,45 cu o Sfânta Liturghie savârsita de un sobor de Ierarhi, preoti si diaconi, în frunte cu Mitropolitul-Primat, Dr. Miron Cristea.
Dupa sfintirea coroanelor regale - cea de otel, provenit dintr-un tun capturat la Plevna si purtata de Regele Carol I si cea noua, de aur, a Reginei - cei doi Suverani au îngenunchiat în mijlocul noii catedrale, iar Mitropolitul a rostit rugaciunea pentru încoronarea Regelui Ferdinand I, pe care corul, dirijat de M. Chiriac, a repetat-o de trei ori. Cortegiul a parasit apoi catedrala si, afara, Regelui si Reginei li se aseaza pe umeri purpura si hermina, apoi, pe crestet, coroanele. S-a intonat Imnul Regal si multimea a izbucnit într-un "Vivat" emotionant, în timp ce toate clopotele orasului au rasunat si s-au tras 101 salve de tun.
La festivitatile încoronarii au luat parte personalitati religioase si civile românesti - între care Primul Ministru Ion I. Bratianu (liberal) cu membrii Guvernului -, precum si numerosi invitati din strainatate - Familiile Regale din Grecia si Iugoslavia, maresalul Foch, generalul Berthelot, reprezentanti civili si militari ai Aliatilor etc.
Regele Ferdinand a rostit un discurs emotionant, spunând, între altele : ". . . Pronia cereasca a binecuvântat si, prin barbatia poporului si vitejia ostasilor, ne-a dat sa largim hotarele Regatului si sa înfaptuim dorul de veacuri al neamului nostru. Punând pe capul meu, într-aceasta staveche cetate a Daciei romane, coroana de otel de la Plevna, pe care noi si glorioasele lupte au facut-o pe veci coroana României Mari, ma închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile si de pretutindeni, prin credinta lor, prin munca si prin jertfa lor, au asigurat unitatea nationala, si salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o într-un glas si o simtire de la Tisa pâna la Nistru si pâna la Mare. . . "Faca Dumnezeu ca aceasta coroana, asemenea celei a scumpei mele sotii si demna tovarasa de munca si suferinta pentru binele comun, sa serveasca la încoronarea - generatie dupa generatie - a iubitilor nostri succesori, într-o Românie tot mai fericita si mai glorioasa" (V. Hossu, Monarhia Româneasca, ed. Litera, Bucuresti, 1994, p. 82-84).
Doi nori au umbrit, totusi, marea sarbatoare de la Alba Iulia : lipsa reprezentantilor Bisericii Greco-Catolice, precum si aceea a Partidelor de opozitie, National si Taranesc. Prima l-a determinat pe Nicolae Iorga sa scrie "Atârnarea prea strânsa de ordinele, deastfel firesti, ale Romei, a adus Biserica unita la marea greseala de a nu fi voit sa asiste, în noua biserica din Alba Iulia, la încoronarea primului Rege peste toti românii". (Istoria Bisericii Românesti si a vietii religioase a Românilor, ed. a II-a, vol. II, Bucuresti, 1932, pag. 308).
A doua, a fost perceputa astfel de Cezar Petrescu: "Dar acum lipseau de aici alti sfetnici. Si în locul lor gol, Regele Ferdinand a privit cu o trista mustrare. Nu stiuse ca si în potirul biruintei si al pacii se poate afla o drojdie atât de amara. O afla acum si a îndreptat ochii aiurea. Din nou, poporul cel mult si credincios se afla acolo, în straiele sale albe. Din nou îsi arata sufletul curat. Si din nou ostirea era de fata. Taranii sai si ostenii sai l-au mângâiat de aceea lipsa. Venise sa i se închine neamul cel adevarat, nestramutat din veac. De mult stia ca Tara e aceasta. Si, pe nesimtite, a întors spatele locului gol, ca sa fie numai cu norodul apropiat de inima sa. Clopotele bisericii domnesti sunau lin catre cer. Praznuirea s-a încins dupa datina veacurilor" (Cei trei Regi, Fundatia Culturala Regala "Principele Carol", Bucuresti, 1935, reeditata în ed. RAI, Bucuresti, 1997, p. 177).
A doua zi, 16 Octombrie 1922, Suveranii României Mari s-au întors la Bucuresti, unde-i astepta o multime imensa. Dupa trecerea pe sub Arcul de Triumf, au urmat serviciul religios din biserica Mitropoliei si defilarea tuturor drapelelor regimentelor Tarii, din campaniile 1877-1878 si 1916-1918, precum si cea a celor 10000 de primari din toate comunele României.
Regele Ferdinand I Întregitorul, "cel mai de seama Rege al României" (Guy des Cars, Les Rois de coeur, Paris, 1965), a domnit pâna în 1927. Îsi doarme somnul de veci în mormântul de la Curtea de Arges, alaturi de Regina Maria (+1938), de Regele Carol I (+1914) si de Regina Elisabeta (+1916).
M. S. Regele Mihai I al României, împreuna cu M.S. Regina Ana, s-au închinat la mormintele strabunilor de la Arges în timpul primei vizite în Tara, din Aprilie 1992.
Recent, Majestatile Lor au fost invitate de catre P.S. Episcop Andrei de Alba Iulia sa ia parte la festivitatile de la Alba Iulia, din 15 Octombrie 1997, la împlinirea a 75 de ani de la sfintirea Catedralei episcopale si de la încoronarea Regelui Ferdinand I si a Reginei Maria ca Suverani ai României Mari.

Pr. Prof. Dr.Cezar Vasiliu