AN VI, nr. 61-62, MAI - IUNIE 1999
SUMAR :

ÎNSEMNATATEA VIZITEI PAPEI IOAN PAUL AL II-LEA ÎN ROMÂNIA
(Rezumatul conferintei publice tinute la Montreal, la 30 Mai 1999)

Între 7 si 9 Mai 1999, Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea a facut o vizita ecumenica în România, la invitatia presedintelui tarii, dl Emil Constantinescu, a Bisericii Ortodoxe Române si a Conferintei Episcopilor Catolici din România. Vizita este istorica mai ales prin unicitatea ei, fiind vorba de prima data când un Suveran Pontif, conducatorul spiritual a un miliard de credinciosi catolici, viziteaza o tara ortodoxa (87%).
Bilantul primilor 20 de ani de pontificat a Papei Ioan Paul al II-lea, ales Suveran Pontif de colegiul cardinalilor la 16 Octombrie 1978, este de-a dreptul impresionant : 86 calatorii apostolice în întreaga lume ; întâlniri cu peste o mie de personalitati politice ale lumii, între care ultimii patru presedinti ai Statelor Unite si cu fostul presedinte rus Mihai Gorbaciov - premiza a caderii comunismului în estul Europei ; numirea a 157 cardinali ; 805 beatificari si 280 sanctificari ; convocarea si prezidarea a 12 Sinoane ale Episcopilor catolici ; publicarea a 13 Enciclici etc.
România a stabilit relatii diplomatice cu Vaticanul în 1920, întrerupte între 1947-1990 si reluate în acel an. Nuntiu apostolic la Bucuresti este Em. Sa Mons. Jean-Claude Périsset, iar Ambasadorul român pe lânga Sfântul Scaun, Exc. Sa Theodor Bakonsky, doctor în teologie la "Sorbona".
Vineri, 7 Mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a sosit la Bucuresti, fiind întâmpinat la aeroportul Baneasa de presedintele României, dl Emil Constantinescu, de membri Guvernului Radu Vasile, de ministri, senatori si deputati, de membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu P. F. Patriarh Teoctist si de membri ai Conferintei Episcopilor Catolici din România, în frunte cu Em. Sa Arhiepiscopul Ioan Robu (de rit latin) si Em. Sa Mitropolitul Lucian Muresan (greco-catolic).
Presedintele Constantinescu, P. F. Patriarh Teoctist si Papa Ioan Paul al II-lea au rostit discursuri. A urmat o rugaciune în Catedrala patriarhala si o primire la Palatul patriarhal din Bucuresti.
La prânz, Papa s-a întâlnit cu membri Conferintei Episcopale Catolice din România la sediul Nuntiaturii Apostolice unde a fost si cazat. Discursul Papei s-a axat pe suferintele greco-catolicilor si necesitatea restituirii bunurilor - biserici, scoli etc. - comunitatii catolice.
Seara, Papa a facut o vizita de curtuazie presedintelui Constantinescu la Palatul Cotroceni. Erau prezenti autoritati politice si civile, membrii Corpului diplomatic acreditat la Bucuresti si reprezentantii tuturor comunitatilor religioase din România.
Sâmbata, 8 Mai 1999, dimineata, Suveranul Pontif s-a rugat la mormintele celor trei Episcopi greco-catolici de la Cimitirul Bellu catolic : Vasile Aftenie - care ar fi împlinit 100 de ani de la nastere -, Ioan Balan si Card. Iuliu Hossu, si la cele din Cimitirul eroilor revolutiei.
La 10,30 a asistat la Sfânta Liturghie în rit bizantin celebrata de Ierarhii greco-catolici în catedrala Sfântul Iosif din Bucuresti ; aici a salutat pe card. Alexandru Todea, care desi bolnav, a tinut sa fie prezent la întâlnirea istorica cu Papa. Discursul Papei s-a axat pe suferintele crestinilor din România în timpul comunismului si pe martirajul Bisericii Unite.
Dupa amiaza a avut loc la Palatul patriarhal o noua întâlnire dintre Papa si membrii Sfântului Sinod al B.O.R., în frunte cu P. F. Patriarh Teoctist, la care a participat si presedintele Constantinescu, membri ai Guvernului, personalitati ale lumii politice, sociale si culturale din România.
Suveranul Pontif si Patriarhul Teoctist au dat publicitatii o "Declaratie comuna" prin care se cere încetarea imediata a razboiului din Iugoslavia, reluarea negocierilor de pace care sa permita revenirea populatiei kosovare la casele lor, conform doctrinei traditionale a Bisericii crestine de a promova pacea, dreptatea si respectul mutual.
Duminica, 9 Mai 1999, Suveranul Pontif a asistat la Sfânta Liturghie, în aer liber, savârsita de membrii Sfântului Sinod al B.O.R. în Piata Unirii, pe locul unde se va ridica Catedrala Neamului, la care au luat parte câteva sute de mii de credinciosi ortodocsi si catolici veniti din toata tara.
Au fost de fata personalitati politice, membrii corpului diplomatic etc. P. F. Patriarh Teoctist si Papa Ioan Paul al II-lea au rostit discursuri si au facut schimb de daruri, câte un sfânt potir, simbol al necesitatii refacerii unitatii crestine si a posibilei împartasiri din acelasi potir.
Dupa amiaza, Suveranul Pontif a oficiat o "messa", împreuna cu Ierarhia catolica, în Parcul Izvor din Bucuresti, în prezenta a 200 de mii credinciosi, catolici si ortodocsi. Au asistat membri Sfântului Sinod al B.O.R., în frunte cu P. F. Patriarh Teoctist. S-au rostit discursuri. Papa l-a invitat pe Patriarhul român sa-l viziteze la Vatican.
Seara, Papa s-a întors la Vatican, cu un avion al companiei Tarom.
Cu ocazia vizitei papale s-au lansat mai multe carti: Luigi Accatoli, Karol Wojtyla, omul sfârsitului de mileniu, ed. Viata Crestina, Cluj 1999 ; Prof. D. Popescu, Ortodoxie si Catolicism, Dialog de reconciliere, ed. România crestina, Bucuresti 1999 si Karol Wojtyla, Poezii alese, ed. Ginta latina, 1999. În editura Humanitas aparuse deja cartea Papei, Sa trecem pragul sperantei, (convorbiri cu ziaristul Vittorio Messoti), Bucuresti, 1999.
Importanta vizitei Papei este imensa.
Pe plan politic, dupa vizita presedintelui Statelor Unite, Bill Clinton, si recent a Primului Ministru britanic, Tony Blair, vizita Suveranului Pontif aduce un plus de credibilitate presedintelui Constantinescu si Guvernului Radu Vasile, vizita de neconceput sub presedentia lui Ion Iliescu.
Cele mai importante Agentii de presa, posturi de radio si televiziune - între care CNN - si presa mondiala a acoperit mediatic aceasta prima istorica vizita a unui Papa într-o tara ortodoxa.
Declaratia comuna semnata de Papa Ioan Paul al II-lea, conducatorul spiritual a peste 1 miliard de catolici, si de Patriarhul Teoctist, reprezentând peste 18 milioane de ortodocsi români - a doua Biserica Ortodoxa din lume dupa cea Rusa, care are cca. 50 de milioane credinciosi -, arata dorinta expresa a Bisericii lui Hristos pentru stingerea focarelor de razboi oriunde în lume - în cazul de fata, în Iugoslavia vecina - necesitatea dialogului ca mijloc pentru reglementarea oricarui deferend.
Reamintim si faptul ca B.O.R. s-a pronuntat, prin P. F. Patriarh Teoctist, pentru încetarea ostilitatilor din Iugoslavia, sustinându prin aceasta pozitia Bisericii Ortodoxe Sârbe si a Patriarhului Pavle.
Cu ocazia Audientei generale din 12 Mai a.c., Papa a vorbit în termeni elogiosi despre vizita în România, spunând, între altele "Gândindu-ma la situatia politica existenta pâna nu cu multi ani în urma, cum sa nu vad în acest eveniment un semn elocvent al lucrarii lui Dumnezeu în istorie ? A prevedea atunci o vizita a Papei în România ar fi fost atunci cu totul de negândit, dar Domnul, care calauzeste pasii oamenilor, a facut posibil ceea ce din punct de vedere uman parea irealizabil ..." Amintind ca dupa o raspândita traditie populara România este numita "Gradina Maicii Domnului", Papa a adaugat "As dori sa rog pe Sfânta Fecioara, în aceasta luna care-i este dedicata, sa înteteasca în sufletele crestinilor dorinta deplinei unitati, pentru ca, împreuna sa fie ferment evanghelic. O rog pe Sfânta Fecioara Maria ca iubitul popor român sa creasca în valorile spirituale si morale pe care se fundamenteaza orice societate, pe dimensiunile omului si atenta la binele comun. Tie, Cereasca Mama a Sperantei, îti încredintez mai ales familiile si tinerii care sunt viitorul iubitului popor al României" (Lumea libera, 22 Mai 1999).
La 21 Mai a.c., presedintele României a acordat P. F. Patriarh Teoctist si Em. Sale Card. Alexandru Todea (greco-catolic), ordinul national "Steaua României", în grad de Mare Cruce pentru invitarea si organizarea vizitei Papei Ioan Paul al II-lea în România ("Faptu' Divers", 25 Mai 1999).
Pe plan panortodox, vizita Suveranului Pontif a fost urmarita cu deosebit interes de întreaga lume ortodoxa si ea ar putea deschide calea spre prima întâlnire din istorie dintre un Papa si un Patriarh rus. De altfel, purtatorul de cuvânt al Vaticanului, Joachim Navarro-Vals, afirma înaintea Sfintei Liturghii de Duminica 9 Mai, urmatoarele : "Vizita la Bucuresti a Suveranului Pontif deschide mai mult decât o usa, ea deschide un drum spre Moscova. Acum problema este de a sti sa parcurgi acest drum".
Acelasi purtator de cuvânt a repetat ca "Suveranul Pontif este cu adevarat fericit ca a reusit sa faca aceasta calatorie de o semnificatie istorica pentru cele doua Biserici-surori". Chiar daca nu s-a fixat o data, posibilitatea de a reface vizita este luata în discutie de Sfântul Scaun pentru a binecuvânta Transilvania si Moldova.
P. F. Patriarh Teoctist, într-un interviu pentru Agentia Praxix a declarat, între altele "Stiu ca celelalte Patriarhate Ortodoxe, de la Moscova, de la Constantinopol etc. au urmarit cu mare atentie aceasta calatorie a Papei în România. Poate ca cel mai dificil lucru este sa facem primul pas ; al doilea, al treilea si urmatoarele sunt mai usoare ..."
Referindu-se la convorbirea pe care Papa a avut-o cu Mitropolitul Nicolae al Banatului, Navarro a subliniat semnificatia vizitei "sa facem asemenea gesturi, acum, fara sa ne fie teama, cu speranta de a-i vedea efectele în România si în tarile din jur".
Vizita Papei are o deosebita însemnatate pentru procesul de normalizare a relatiilor dintre B.O.R. si Biserica Greco-Catolica din România. S-a convenit deja, ca la 10 Iunie a.c., sa aiba loc la Vatican cea de a treia runda de convorbiri între reprezentantii celor doua Biserici din România pentru discutarea proiectelor de activitate ale Bisericii Catolice din România.
Între numeroasele aprecieri asupra acestei vizite istorice, retinem pe cea a Card. Jean-Claude Turcotte, Arhiepiscopul Montrealului : "Este pentru prima oara ca un Papa viziteaza o tara ortodoxa. Papa apreciaza ca Bisericile care au credinta în Dumnezeu si în Iisus Hristos, chiar daca sunt diferite unele de altele, trebuie sa respecte marile traditii ... Papa vrea sa lanseze un semnal lumii ortodoxe, cei care cred în Dumnezeu si care îndraznesc sa afirme credinta lor, trebuie sa fie împreuna pentru a afisa aceasta credinta si nu pentru a se lupta între ei ... A te ruga împreuna (aluzie la Sfânta Liturghie din 9 Mai a.c., de la Bucuresti, n.n.) reprezinta o forta extraordinara. A fost o frumoasa marturie de credinta din partea celor care nu se înteleg totdeauna, dar care se aduna pentru ca cred în Dumnezeu ... Trebuie sa ne cunoastem pentru a ne iubi. Daca relatiile se amelioreaza, acest lucru va ajuta România si pe alte planuri, de exemplu, turismul ... Vizita Papei poate avea si aici, în Quebec, un impact pozitiv. La Montreal exista o comunitate româneasca puternica. Vizita Papei a interesat mult pe românii ortodocsi si catolici din Montreal" (Tribuna noastra, nr. 12, Mai 1999).
Aflat într-o vizita la Montreal, IPS Mitropolit Daniel al Moldovei si Bucovinei a comentat astfel vizita Papei în România, la care a contribuit din plin: "Cred ca pe viitor vizita Papei va aduce roade daca o întelegem în mod duhovnicesc, nu politic. Noi spunem ca daca vizita Papei a fost binecuvântata de Dumnezeu, acest lucru se va vedea dupa modul în care noi îmbunatatim relatiile între Biserici. Daca iarasi ne certam, dupa aceasta vizita, evenimentul s-a produs degeaba, deci noi avem o mare raspundere si nu vom lua în seama ziaristii care sunt capabili sa creeze polemici artificiale. Dialogul dintre Biserici nu trebuie sa duca la rezultatul de învinsi si învingatori, ci la oameni reconcilianti. Noi trebuie sa facem un efort individual spre reconciliere. Daca exacerbam simtul proprietatii si al identitatii confesionale nu vom ajunge niciodata la întelegere. Consider ca vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România a fost, prin delicatetea ei, un model de concesie, un model de a pune în prim plan prezenta iubirii de Hristos" (Tribuna noastra, nr. 12, Mai 1999).
Vizita Papei în România va fi benefica si dialogului teologic dintre Biserica Ortodoxa si cea Catolica, întrerupt dupa sesiunea de la Balamand (Liban) din 1993, acum când cele doua Biserici se pregatesc sa discute problema principala de dezacord, si anume rolul juridic al Papei în Biserica Universala. Ortodoxia s-a aratat, prin vocile sale cele mai reprezentative ale ei, gata sa recunoasca Papei un "primat de onoare" asa cum acorda Patriarhiei de Constantinopol în cadrul celor 16 Biserici Autocefale (Independente) Ortodoxe, dar niciodata un primat de jurisdictie care pune în pericol sistemul sinodal dupa care se conduc aceste Biserici. Biserica Catolica vorbeste mai ales de un "primat de slujire" termen care va fi desigur analizat cu grija de teologii ortodocsi.

Pr. Dr. Cezar Vasiliu