Din Tezaurul Învataturii Crestine

CATEHEZA No. 11 - DESPRE MIRUNGERE

Sfintele Taine sunt acele lucrari sau acte sfinte vazute, întemeiate de Domnul nostru Iisus Hristos si savârsite de Biserica prin Episcopii si preotii ei, prin care se împartasesc primitorului harului dumnezeiesc cel nevazut si mântuitor.
Exista sapte Sfinte Taine. In cateheza trecuta am vorbit despre prima - Botezul - astazi vom vorbi despre cea de a doua MIRUNGEREA sau Sfânta Taina a ungerii cu Sfântul Mir. Asadar, Mirungerea este Taina prin care se dau celui botezat - prin ungere cu Sfântul Mir - darurile Duhului Sfânt, ca sa sporeasca si sa se întareasca în viata duhovniceasca. Asa cum pruncul nou-nascut are nevoie de hrana pentru a creste si a se întari în cele trupesti, tot asa cel nascut prin Taina Botezului are nevoie de crestere si întarire spirituala în viata cea noua, viata în Hristos Domnul.

1.- Când a fost instituita Taina Mirungerii ?
Instituirea acestei Sfinte Taine este facuta de Mântuitorul Hristos prin porunca Acestuia catre Apostoli: «Si iata, Eu trimit fagaduinta Tatalui Meu peste voi, iar voi sedeti în cetatea Ierusalimului pâna ce va veti îmbraca cu putere de sus» (Lc. 24, 49). In chip vadit, aceasta Taina s'a instituit în ziua Pogorîrii Sfântului Duh, la Cinzecime sau Rusalii.

2.- Ce conditii trebuie sa îndeplineasca primitorul ?
Aceleasi ca si la Botez, de care Mirungerea este nedespartita, administrându-se - în Biserica Ortodoxa - îndata celui nou botezat. Sfintii Petru si Ioan se duc în Samaria pentru a-si pune mâinile peste cei botezati «care s'au rugat pentru ei (cei botezati în Samaria, n.n.), ca sa primeasca Duhul Sfânt, caci nu se pogorâse înca peste nici unul din ei, ci erau numai botezati în numele Domnului Iisus. Atunci, îsi puneau mâinile peste ei, si ei luau Duhul Sfânt» (F.A. 8, 14-17).
Deci, la început Mirungerea se împartasea prin punerea mâinilor numai de catre Sfintii Apostoli asupra celor botezati. Si în Efes, Sfântul Apostol Pavel a împartasit Taina Mirului unora pe care i-a botezat cu botezul crestin si care nu avusesera pâna atunci decât botezul lui Ioan, cel al pocaintei (F.A. 19, 1-6).

3.- Cum s'a ajuns la administrarea acestei Sfinte Taine numai prin ungere cu Sfântul Mir ?
Sfintii Apostoli împartaseau Duhul Sfânt celor botezati atât prin punerea mâinilor (F.A. 8, 14-16 ; Evrei 6, 2 ; F.A. 19, 1-6), cât si prin ungerea sau pecetluirea cu Sfântul Mir a celor botezati «Iar Cel ce ne întareste pe noi împreuna cu voi în Hristos si ne-a dat arvuna Duhului în inimile noastre» (2 Cor 1, 21-22) sau «Iar voi ungere aveti de la Cel Sfânt si stiti toate . . . ungerea pe care ati luat-o de la El ramâne întru voi si nu aveti trebuinta ca sa va învete cineva» (I In. 2, 20-27).
Cu trecerea vremii, crescând numarul credinciosilor, Sfintii Apostoli n'au mai putut ajunge peste tot, ca sa-si puna mâinile asupra tuturor. De aceea, urmasii lor, Episcopii si preotii Bisericii, savârsesc aceasta Sfânta Taina prin ungerea cu Sfântul Mir.

4.- Exista si alte marturii asupra acestei practici ?
Desigur, date de Sfânta Traditie prin marturii din secolele II, III si IV. «Dupa ce am iesit din baia Botezului, ne ungem cu ungere sfânta, dupa ritualul vechi, precum si la preotie se ungeau cu undelemn. Ungerea ni se face material, dar ea poarta roade duhovnicesti . . . Apoi, vine punerea mâinilor, cu care unindu-se binecuvântarea, se cheama si se coboara Sfântul Duh» (Tertulian) sau «Voua, dupa ce ati iesit din cristelnita sfintei ape (botezul, n.n.) vi s'a dat ungerea, preînchipuirea aceleia cu care a fost uns Hristos ; iar aceasta este Duhul Sfânt (Sfântul Chiril al Ierusalimului».
Taina Mirungerii nu se repeta.

5.- Care este partea vazuta a Tainei Mirungerii ?
Aceasta o constituie ungerea în forma de cruce cu Sfântul Mir a partilor mai însemnate ale trupului si a organelor simturilor cu rostirea, de fiecare data, a cuvintelor «Pecetea darurilor Sfântului Duh. Amin.». Sfântul Apostol Pavel a scris Efesenilor «Ati fost pecetluiti cu Duhul Sfânt» (Efes. 1, 13).

6.- Ce este si cum se pregateste Sfântul Mir ?
Sfântul Mir se prepara din untdelemn, vin si 38 diferite aromate si se sfinteste în Joia cea Mare de catre toti Episcopii fiecarei Biserici Ortodoxe. Untdelemnul înseamna puterea Duhului Sfânt ce se da prin Mirungere spre întarirea sufletului si împotriva dusmanilor mântuirii, iar aromatele sau miresmele închipuie variatele daruri ale Duhului pe care le primesc crestinii prin aceasta a doua Sfânta Taina. Sfintirea Sfântului Mir este prerogativa Bisericii Autocefale si se da, apoi, prin Episcopul eparhiei, preotilor pentru administrarea ungerii cu Sfântul Mir.

7.- Cine este savârsitorul Tainei Mirungerii ?
Savârtirea acestei Sfinte Taine este Episcopul sau preotul.

8.- Ce împartaseste Mirungerea primitorului ?
Sfânta Taina a Mirungerii împartaseste primitorului harul Sfântului Duh, care lumineaza mintea pentru întelegerea si marturisirea adevarului crestin, ea întareste voia pentru propasirea în toate cele bune, dând astfel celor botezati taria de a fi adevarati crestini sau lacasuri vrednice ale Sfântului Duh. Aceste daruri sunt vii si lucratoare în sufletul crestinului care ramâne în Biserica si participa la viata ei.

9.- Cum se face Mirungerea si ce închipuie ea ?
Dupa savârsirea Tainei Botezului, Episcopul sau preotul citeste imediat o rugaciune în care roaga pe Dumnezeu sa învredniceasca pe noul botezat de darul ungerii cu Sfântul Mir si de împartasirea cu Sfintele Daruri. Apoi îl unge cu Sfântul Mir, facând semnul crucii : la frunte, pentru sfintirea mintii si a gândurilor ; la ochi, nari, gura si urechi pentru sfintirea simturilor ; la piept si pe spate pentru sfintirea mintii si a dorintelor; la mâini si la picioare pentru sfintirea faptelor si a cailor crestinului. De fiecare data, preotul spune cuvintele «Pecetea darurilor Duhului Sfânt», luate din a doua epistola a Sfântului Pavel catre Corinteni, unde este spus : «Iar cel ce ne întareste pe noi împreuna cu voi întru Hristos si ne-a uns pe noi, Dumnezeu este, Care ne-a si pecetluit pe noi si a dat arvuna Duhului întru inimile noastre» (II Cor. 1, 21-22).
Dupa ce preotul rosteste mai multe rugaciuni pentru pastrarea nestirbita a darurilor Botezului si Mirungerii, uda în apa fasa pruncului, îi stropeste fata, apoi spala toate locurile unde a fost uns cu Sfântul Mir, pentru a-l feri de o eventuala pângarire. Dupa alte rugaciuni, taie crucis câteva fire din parul pruncului si le pune în cristelnita, spunând «Se tunde robul (roaba) lui Dumnezeu în numele Tatalui . . .»
Tunderea închipuie predarea desavârsita a noului botezat în stapânirea si sub ascultarea lui Dumnezeu. Fiind facuta crecis, tunderea este si pecetea lui Hristos. Ca produs al trupului, tunderea parului este o jertfa a trupului omenesc adusa lui Hristos.

In concluzie, prin Sfânta Taina a Mirungerii noul botezat este un nou hristos, adica uns al Domnului. Preotul împartaseste pruncul cu Sfintele Taine în fata usilor împaratesti, sfârsitul si coroana Tainelor. Prin Sfânta Impartasanie, noul crestin-botezat si uns cu Sfântul Mir se uneste desavârsit cu Hristos, devenind astfel madular deplin si adevarat al Bisericii, Trupul lui Hristos.

 Parintele Cezar

Bibliografie

IPS Mitropolit Dr. Nicolae al Banatului, Invatatura de credinta ortodoxa, Bucuresti, 1992;
Rugaciuni si învataturi de credinta ortodoxa (editia Bartolomeu Anania) Bucuresti, 1986 ;
+Episcop Vasile al Oradei, Carte de învatatura crestina ortodoxa, Bucuresti, 1978