Buletinul "Calea de lumina"
AN VII, nr. 73-74, MAI - IUNIE 2000

Pagina copiilor

O FAMILIE DE ICONARI

Realizarile parintelui Smadu Octavian sunt mult prea importante în semnifica lor profunda, crestina, ca sa vorbim despre ele pe scurt. Amintim, doar, ca acolo - în cea mai lucie saracie - a izbutit sa înalte una din cele mai frumoase biserici din Transilvania si ca, odata cladita, biserica a devenit fermentul vietii spirituale a orasului. Concursul de toaca, una din inspiratele initiative ale parintelui (în care si-a implicat si propriii sai copii) este un exemplu convingator.
Casa preotului Octavian Smadu din Victoria a fost binecuvântata de Dumnezeu cu trei copii. Trei copii curati si frumosi ca florile care se gasesc peste tot în casa si-n curtea parintelui. Fetele, Olivia si Octavia, sunt sfioase si au împrumutat de la mama lor, Gabriela, blândetea si caldura din priviri. Numai mezinul, Daniel, pare mereu pus pe sotii, n-are stare si-n ochisorii lui jucausi se citeste clar dorul de hoinareala.
Copiii preotului Smadu sunt cunoscuti nu numai în orasul lor natal, ca buni pictori de icoane. Anul trecut, toti trei au fost premiati la expozitia "Icoana din sufletul copilului", deschisa în Postul Mare, la Palatul Patriarhiei. Si anul acesta, fratii Smadu au trimis fiecare câte doua icoane la concurs, la Bucuresti, si asteapta cu nerabdare închiderea expozitei si anuntarea premiantilor.
Olivia e cea mai mare dintre ei, s-a nascut în luna Mai a anului 1984. Iubeste florile si primavara, dar a fost impresionata totdeauna de sarbatorile de iarna. De aceea, picteaza des icoane care au ca subiect Nasterea Domnului si obiceiurile de Craciun. "Îmi plac icoanele mari, la care sa lucrez mult, icoanele cu multe personaje. Ma fascineaza expresia lor, faptul ca traiesc acelasi eveniment."
- Cine v-a învatat sa pictati icoane ?
- Când am fost mai mici, am frecventat Clubul elevilor de aici din oras si acolo, doamna profesoara Maria Cobuz ne-a dat primele indicatii si ne-a explicat cum trebuie început desenul si cum se lucreaza cu vopselele în ulei sau în tempera. Când a vazut ca pictam icoane, tata ne-a dus apoi la Mânastirea Sâmbata, la parintele Calinic. Parintele ne-a explicat si el unele lucruri si, mai ales, ne-a spus cu ce culori sa pictam hainele sfintilor, pentru ca nu-i voie sa le faci oricum. Sunt niste reguli, niste canoane, pe care ni le explica si acum, când mergem la dânsul ca sa-i aratam ce-am mai lucrat. Parintele e un bun sfatuitor pentru noi.
Octavia, a doua fiica a familiei Smadu, are 14 ani. De câtiva ani picteaza si ea pe sticla. Tine minte si acum prima icoana : "Mântuitorul si vita-de-vie". "Liniile nu erau asa de sigure, conturul, desenul era mai neclar. Eu fac de obicei desenul cu pensula înmuiata în culoare neagra si pentru asta trebuie multa atentie, ca sa nu-mi tremure mâna, caci se vede orice neregularitate a desenului. Îmi plac mai mult icoanele batrânesti, cu subiect simplu, cu personaje mai putine. Oricum, dureaza peste o saptamâna pâna termin o icoana mica, iar la cele mai mari lucrez si doua-trei saptamâni. Eu ma gândesc în timp ce pictez la personajele pe care le reprezint, la viata lor, la întâmplarile prin care au trecut. Îmi place sa stiu cât mai multe despre sfinti, apostoli, despre Iisus. Mama (care picteaza cele mai frumoase icoane din casa noastra) si tata ne povestesc despre personajele biblice si apoi eu ma gândesc cum e mai bine sa le reprezint. Am avut mari emotii când tata a sfintit icoanele cu care ne prezentam anul acesta la concurs. Am simtit ca e o zi importanta. De altfel, eu cred ca fiecare zi e importanta în felul ei, doar ca trebuie sa faci zilnic câte ceva bun si eu cred ca icoanele noastre sunt împliniri."
Casa parintelui Octavian Smadu a fost binecuvântata de Dumnezeu cu fericirea de a avea trei copii. Cu dragoste si întelepciune, cu chibzuiala si seriozitate, Parintele Smadu a pus temelie solida pentru raiul pamântesc al familiei sale. Dimineata, lumina soarelui intra sfioasa în casa parintelui, staruie o clipa pe icoanele prinse pe pereti, trece apoi mai departe si-i mângâie pe cei trei ingeri care-si încep ziua cu o rugaciune.
Cum sa nu fie armonie si întelegere într-o casa în care lumina diminetii se revarsa din icoanele pictate de copii?

Formula As, 8 Mai 2000