Buletinul "Calea de lumina"
AN V, nr. 47, MARTIE 1998

Document

NOUL TESTAMENT DE LA BALGRAD - 1648

Contemporan cu Varlaam si Udriste Nasturel este în Transilvania mitropolitul Simion Stefan, intrat în istoria literaturii prin cea dintâi traducere integrala a Noului Testament.
Simion Stefan este preot în Balgrad (Alba Iulia), când în domnia lui Gheorghe Rakozzi I, fu ales mitropolit al Vadului, al Maramuresului si a toata Tara Ardealului. El stiuse sa câstige încrederea românilor trecuti la calvinism, în special si a principelui, dar si pe cea a mitropolitului Tarii Românesti, printr-o politica de echilibru, plina de tact, pusa în serviciul culturii române.
Propaganda calvina si luterana pierde din avântul ei de la început, chiar daca Rakozzi era un calvinist convins. Evenimentele politice si lupta care se da între luteranism, calvinism si catolicism au împins propaganda printre români pe planul al doilea.
Dorinta românilor ardeleni de a avea carti în limba lor era mare. O lucrare de mare importanta este Noul Testament sau "Împacarea cu legea cea noua", aparut la Alba Iulia acum 350 de ani, sub mitropolitul Simion Stefan. În textul acestei carti nu este nimic nou. Este textul Evangheliei si a Faptelor Apostolilor, care au fost traduse mai înainte. Este nou spiritul în care a fost conceputa opera, este noua metoda dupa care a fost lucrata ea.
Simion Stefan nu se multumeste sa retipareasca un text gata al Noului Testament, pe care el desigur îl avea la îndemâna. El simte nevoia de a da o editie critica textului, de a da un izvor verificat cu originalele.
Editorii Noului Testament îsi dau seama ca în cartile slavonesti s-au strecurat greseli si de aceea ei au un spirit critic pe care nu-l gasim mai înainte. Atitudinea noua se manifesta sub mai multe aspecte, dar parerile mitropolitului cu privire la limba româna sunt interesante, acceptând ca solutie introducerea neologismelor în text, fapt nemaiîntâlnit pâna atunci. Limba traducerii este mai precisa, desi ea nu are cursivitatea limbii din Cazania mitropolitului Varlaam.
Autorul traducerii arata necesitatea crearii unei limbi literare române, comune tuturor românilor. Din "Predoslovia catre Maria sa Craiul Ardealului" la Psaltirea tiparita la Alba Iulia în 1651, reiese si mai accentuat ideea veche a necesitatii introducerii limbii întelese de popor în cartile sfinte si în biserica. Aducând argumente din Sfânta Scriptura în folosul acestei idei, Simion Stefan scria : "Iara cine graieste întru adunare în limba straina, pre sine întraneaza nu pre adunare. . ."
Cerinta unei limbi unitare pentru românii din toate provinciile este o idee înaintata a lui Simion Stefan. Cu mult înainte ca limba româna sa fie codificata printr-o gramatica, el vedea necesitatea normei lingvistice supradialectale.
Se pare ca, mitropolitul Simion Stefan si colaboratorii lui, judecând dupa faptul ca tiparesc Noul Testament si o carte din Vechiul Testament, intentionau sa scoata întreaga Biblie. Dar luptele politice care au urmat în Ardeal, au facut sa înceteze tiparirea de carti.
Prezentarea evenimentului cultural extrem de valoros, de acum 350 de ani, reprezinta pentru generatia actuala o necesitate si o obligatie morala, mai ales în conditiile în care cultura româneasca contemporana îsi cauta noi coordonate.

Ion Stoica,
Moreni, România