Buletinul "Calea de lumina"
AN V, nr. 53, SEPTEMBRIE 1998

DOCUMENTAR

ISTORIA UNUI POD

Īn plina expansiune, Imperiul roman īsi schimba mereu granitele prin noi cuceriri. Aceasta aduceau satisfactia maririi Imperiului, dar si probleme negative de ordin intern prin rascoalele popoarelor ocupate si asuprite, precum si de ordin extern Imperiul fiind hartuit de popoarele libere. Cei mai agresivi si mai de temut vecini razboinici erau Dacii. Astfel, Senatul roman a hotarīt sa plateasca dari poporului Dac pentru a fi lasati īn pace. Poporul Dac a fost singura natie care a īncasat biruri de la Imperiul roman.
La un moment dat, Īmparatul Traian (98-117) a vrut sa stearga aceasta rusine si īn acelasi timp sa potoleasca pe Daci, care desi primeau biruri de la Romani, tot īi mai hartuiau prin incursiunile facute īn Imperiul de nord.
Pentru a trece Dunarea cu o armata impunatoare si bine echipata, Traian l-a numit pe arhitectul Apolodor din Damasc sa construiasca un pod peste acest fluviu. Podul lui Apolodor din Damasc pooate fi catalogat ca fiind a 8-a minune a lumii prin maretia si trainicia lui.
Regele Francisc I al Frantei a solicitat sultanului Soliman Magnificul sa permita unor arhitecti francezi sa darāme unul din pilonii podului pentru a afla secretul tehnicii de constructie, īntrucāt regele vroia sa construiasca un pod peste Rhon. Echipa de arhitecti nu a putut descoperi secretul Podului lui Traian.
Prin 1835, medicul englez John Paget a facut o excursie īn zona Portilor de Fier. Aici, a fost frapat de inscriptia sapata īntr-o stānca "Tabula Traiana" care consemneaza īnceputul drumului suspendat al lui Traian pe teritoriul Daciei (40 km). Fiind o perioada secetoasa, nivelul apelor Dunarii era scazut si medicul englez a vazut, iesind din apa, cei 20 de piloni ai fostului pod, care existau la acea data.
Īn 1856, cānd Dunarea a scazut cu 4 metri, autoritatile austriece au trimis o comisie de experti care au consemnat ca īn albia Dunarii erau 20 de piloni, la distanta de 51 metri, iar lungimea podului fusese de 1134,9 metri.
Īn 1906, Comisia Internationala a Dunarii a cerut statului romān darāmarea a doi piloni dinspre partea romāneasca pentru ca stānjeneau circulatia fluviala. Cu aceasta ocazie, inginerul francez Duperrex face un studiu al constructiei pilonului. Apoi a construit o macheta a podului, la scara 1/100, pe care a prezentat-o la expozitia de la Bucuresti cu prilejul sarbatoririi a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I.
Pilonii podului au o fundatie de 8 metri, deci au fost construiti pe "sec" īn albia Dunarii, deci Dunarea a fost abatuta. Pe o harta din lucrarea "Monografia podului" de J. A. Aschbach, se arata un asa-zis brat mort al Dunarii, probabil canalul artificial construit pe o lungime de 17 km.
Podul avea la capete turnuri de fortificatie si era pazit de doua castre : Castrul Drobeta, pe malul dacic si Castrul Parce pe malul opus. De la Drobeta plecau cinci drumuri spre inima muntilor. Ele exista si īn prezent.
Īn anul 120, partea superioara a Podului lui Traian a fost distrusa de īmparatul Hadrian, ca sa opreasca incursiunile dacilor care navaleau si jefuiau adesea Moesia inferioara. De aici ne putem da seama cāt de slaba era stapānirea romana īn Dacia.
Despre Podul lui Traian s-au scris multe lucrari, īnca din antichitate. Aceasta minune arhitecturala a fost pentru prima data descrisa de scriitorul latin Dio Casius īn lucrarea "Istorii Romane".

Dr. Gabriela Dancescu