AN IX, nr. 101-102, SEPTEMBRIE - OCTOMBRIE 2002

DOCUMENT

INDREPTAREA LEGII MAREA PRAVILA A UNITATII DE NEAM
Targoviste 1652

Tiparind la Govora, in 1640, o pravila bisericeasca, Mihai Moxa instituia aparitia tipografica; la confluenta Evului Mediu cu epoca moderna, a cartilor in limba romana. Aceasta premiera va fi fost urmata de alte cateva aparitii, in limba neamului, fundamentale pentru afirmarea spiritualitatii, atat religioase cat si laice, a romanilor: "Cartea romaneasca de invatatura" (cazanie; 1643) a mitropolitului Varlaam si o alta lucrare a aceluiasi, "Cartea care se cheama raspunsul impotriva catehismului calvinesc" (la Manastirea Dealu; 1645), "Cartea romaneasca de invatatura de la pravilele imparatesti si de la alte giudete" (Iasi; 1646) si Indreptarea legi (Targoviste; 1652).
Toate aceste carti, care au aparut intr-un ritm alert, putern spune, au constituit un prim joc de lucrari, care au deschis "cale libera" exprimarii in limba romana si a afirmarii, astfel, a spiritualitatii noastre nationale in plina efervescenta creatoare a Renasterii europene.
In contextul aparitiilor tipografice in limba romana de la mijlocul veacului al XVII-lea "Indreptarea legii", chiar daca nu este prima lucrare tiparita in limba romana, a avut, insa, rostul ei in epoca si are locul sau bine definit in cultura romaneasca.
Rostul acestei lucrari - caruia printr-o confinitate tematica cu alte lucrari tip "cod de legi" i se mai spune "Pravila cea mare de la Targoviste" - a fost acela ca, "pre limba proasta romaneasca" (simpla, nn), cum precizeaza traducatorul ei din limba greaca, Danil Andrian Panonianul, sa impuna in viata religioasa si civila o seama de reguli juridice capabile sa introduca ordinea in intreaga societate, dar in spiritul epocii.
Se impun a fi facute cateva precizari in legatura cu aceasta mare pravila targovisteana pentru a o difèrentia de celelalte lucrari de gen din epoca, de a o particulariza, in fond, de a-i releva substanta juridica, morala, filozofica.
"Indreptarea legii", de fapt, nu este doar o traducere, Daniil Andrian Panonianul, care va fi fost student si absolvent al acelei prime forme de invatamant superior de la Targoviste care a fost "Schola Greca et Latina", s-a straduit sa ofere ceva mai mult, la indemnul mitropolitului Stefan al Tarii Romanesti, luandu-i drept model carturaresc pe fostii sai profesori de la acea renascentista "Universitas Targosvistensis" Ignatie Petriti si Pantelimon Ligaridi, dascali desavarsiti amandoi de la Hio, vestiti si foarte iscusiti intru toata dumnezeiasca scriitura.
Lucrarea este un adevarat monument de cultura romaneasca integrandu-se perfect in revolutia Renasterii si recomandandu-ne in Europa prin ceea ce, spiritual, eram noi atunci. Baruch Spinoza isi va fi scris celebrul "Lalg teologico-politic", Nicolas de Malebranche isi va fi publicat "Despre cautarea adevarului", Blaise Pascal, ne va fi lasat "Scrisori provinciale", iar Gottfried Wilhelm Leibniz isi va fi imaginat "De arte combinatoria". lata, deci, in ce companie onoranta, Daniil Andrian Panonianul - obarsit din pamantul transilvan - se va fi alaturat prin truda sa acestor inalte spirite, opera sa putand fi privita astazi intr-un benefic context de geocivilizatie europeana. Desigur ca el va fi respirat adanc din aerul acesta renascator de spiritualitate creatoare.
Daniil Andrian Panonianul, cum am precizat, nu a tradus pur si simplu, el a reprodus, prelucrand si adaptand cu inteligenta originalul grecesc, - aflat la Gheorghe Caridi, grec din Tricala, vistier secund al Tarii Romanesti, strabun al cronicarului Radu Popescu -, textul, asa cum ne deconspira N. Cartojan in "Istoria literaturii romane vechi". (Ed. Minerva, Bucuresti, 1980, p.177), derivand din legislatia bizantina a lui Justinian compusa in secolul al XVI-lea de Emanoil Malaxos, in prima sa parte fiind, intretesuta desi nu ne spune, cu pravila lui Vasile Lupu, aparuta la Iasi 1646, cu titlul "Cartea romaneasca ... de la Pravilele Imparatesti si de la alte giudete".
Daniil Andrian Panonianul - reiterez opinia-mi - va fi facut o opera, caci acea "ars combinatoria", o practica obisnuita oarecum in epoca, la care a apelat premeditat, i-a permis sa reuneasca, intr-un aliaj legislativ si moral inedit, texte din Malaxos si din Pravila lui Vasile Lupu intru, cum si spune in predoslovie, "toata judecata arhiereasca si imparateasca, de toate vinil[i] preotest[i] si mirenesti".
In glavele (capitolele) indreptarii legii, se prevad mijloacele de penalizare a celor ce se vor fi facut vinovati de fapte grave, iobagi indeobste, dar si a clericilor. Deci, pedepse, se cuvin celor ce indeamna sau ajuta cuiva sau il sfatuiesc spre rau sau cand trimet pe altul sa faca o rautate", cat si fetelor bisericesti, hulindu-1, pe arhiereu, pe popa, pe diacon", dar si a acelor mireni ,,ce-i vor sudui pe preoti, pe judecatori si pe oamenii domnesti". Nici cei ce fac sau umbla cu "bani rai" = (camatarii) nu vor scapa de pedeapsa.
Interesante sunt (in a doua "sectiune" a acestei mari pravile) referirile la istoria Bisericii Rasaritului, a sinoadelor ecumenice si soboarelor apostolesti, cat si mentiunile privind alfabetul slav, definitia gramaticii, resedinta patriarhilor, mitropolitilor si episcopilor ortodocsi, nomenclatura dregatorilor, atributiile acestora. Este inserat si un tratat sui-generis de epistolografie, oferind modele de corespondenta protocolara intre ierarhia clericala si cea laica.
Sunt "anatemizate" superstitiile vremii (strigoi, varcolaci), dar sunt relevate si virtutile medicale ale preotilor care, vraciuiau (vindecau) prin luarea de sange, taind venele. (Dan Simonescu, Victor Petrescu - "Targovistea, vechi centru tipografic romanesc", Muzeul Judetean Dambovita, Targoviste 1972, pp. 41-42).
"Indreptarea legii" (,,Marea Pravila"), iesita de sub teascurile tipografiei Mitropoliei din Targoviste acum 350 de ani, a doua lucrare de acest fel, "sponsorizata" de acel domnitor luminat si patriot care a fost Matei Basarab, este si un monument remarcabil de arta; titlul este "proiectat" pe o gravura in care se distinge stema Tarii Romanesti, gravura care, ca si celelalte - nu prea multe, risipite in pagini, este semnat "Petru Theodor, 7159", iar initialele ornate si frontispiciile de mici dimensiuni se evidentiaza prin eleganta designului. (Dan Simonescu, Victor Petrescu, op.cit., p. 62).
A doua predoslovie, urmand celei a lui Daniil Andrian Panonianul, este scrisa - fapt demn de urmat - de Stefan "Mitropolitul Targovistei, Plaiului si a toata Ungrovlavia", ceea ce intareste, cu prestigiul inaltului ierarh, valoarea acestei "Mari Pravili", care a avut o larga raspandire si aplicare in spatiul romanesc de la inceputul epocii moderne, fiind - si ne asumam riscul opiniei - un veritabil Codex Valachorum, rod al unui timp de multiple afirmari renascentiste, purtand sigiliul iluminist al lui Matei Basarab, cel ce concentrand, miscarea culturala in Targoviste, in jurul Curtii Domnesti, "va fi reinstalat in capitala sa tiparul, la Mitropolie, va fi incurajat" primele manifestari de poezie culta, dedicatiile si versurile la stema tarii, primul stihuitor fiind Udriste Nasturel ( ... ) urmat apoi, tot la Targoviste, de Daniil Andrian Panonianul" (George Coanda - coordonare si indrumare "Targoviste", C.E.P.C.S.M.T., 1977, p. 82).
Cum spuneam, locul in cultura romaneasca al "Indreptarii legii", este bine definit si aceasta pentru ca a fost - prin conexarile legislative de sorginte bizantina justiniana cu cele din "Cartea romaneasca de invatatura" a lui Vasile Lupu - Marea Pravila a Unitatii, un moment al redesteptarii constiintei de neam si al unei revelatii pentru Europa: afirmarea identitatii nationale a romanilor la inceputul epocii moderne.

Lect. Univ. Dr George COANDA,
Membru al Academiei Romano-Americane de Arte si Stiinte (S. U.A.)
(Arhiepiscopia Taargovistei, Almanah bisericesc 2002)

Back