1. - Biserica Ortodoxa Româna. Poporul român s'a nascut crestin. În Dobrogea - fosta Scythia Minor - cuvântul Evangheliei a fost propovaduit, prin cea de-a doua jumatate a secolului întâi d. Hr., de catre Sfântul Apostol Andrei.
Terminologia crestina din limba româna, mai cu seama aceea care exprima notiunile fundamentale de credinta, constituie un indiciu ca stramosilor nostri li s'a rostit cuvântul Evangheliei si în limba latina, pe care, ca populatie romanizata, o întelegeau. Poporul român este singurul popor latin de credinta Ortodoxa si, totodata, cel mai vechi neam crestin din aceasta parte a Europei. Mai mult, ca propovaduitor al Cuvântului Evangheliei, el a pregatit pe bulgari si pe slavi pentru încrestinare.
În toate momentele cardinale ale istoriei românilor, Biserica Ortodoxa a jucat un rol important în pastrarea si afirmarea identitatii nationale, în dezvoltarea culturii si limbii nationale. Primele carti în limba româna au fost tiparite în cadrul asezamintelor bisericesti, primele scoli românesti au fost cele organizate în cadrul unor mânastiri. Ortodoxia (gr. orthos + doxa = dreapta credinta) se identifica cu însasi traditia apostolica asa cum a fost confirmata, interpretata si dezvoltata prin consensul sinoadelor Bisericii universale. De aceea, orice ruptura în continuitate cu traditia apostolica a fost considerata ca o abandonare a Ortodoxiei.

2. - Biserica Româna Unita cu Roma (Greco-Catolica) a luat fiinta în anul 1698 în Transilvania, prin unirea cu Roma a acelor clerici si credinciosi români care au recunoscut pe Papa drept conducator bisericesc. Noua Biserica a acceptat unele dogme catolice (primatul papal, împartasania cu pâine nedospita, principiul «filioque» - Duhul Sfânt purcede atât de la Tatal, cât si de la Fiul -, existenta purgatoriului), pastrându-si intact ritul bizantin.

3. - Biserica Romano-Catolica are la baza, ca si Biserica Ortodoxa, Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie si, ca urmare, principalele dogme si învataturi ale acestor doua Biserici sunt comune. Deosebirile dogmatice fata de Biserica Ortodoxa sunt urmatoarele: conducatorul Bisericii Catolice este Papa (cu autoritate dogmatica infailibila), existenta purgatoriului, Sfântul Duh purcede atât de la Dumnezeu-Tatal, cât si de la Dumnezeu-Fiul (Filioque), împartasania se face cu pâine nedospita (ostie).

4. - Biserica Reformata (Calvina) a fost recunoscuta oficial în anul 1564 de principele Transilvaniei Ioan Sigismund. Doctrina acestei Biserici este formulata în «Catehismul de la Heidelberg» si are urmatoarele elemente principale : punerea Bibliei la dispozitia credinciosilor si declararea ei ca singurul izvor de credinta, socotirea credintei ca singura cale a mântuirii, simplificarea ceremonialului, reducerea tainelor, abandonarea venerarii sfintilor si icoanelor, desfiintarea monahismului, anularea celibatului preotilor, renuntarea la post.

5. - Biserica Evanghelica de Confesiune Augustana face parte din marea familie a Bisericilor luterane, organizatorul ei fiind - în România - umanistul brasovean Johannes Honterus (1498 - 1549). Doctrina luterana se concentreaza în cele patru «principii exclusive» ale Reformei : «Sola scriptura» (Biblia este unicul izvor autentic al revelatiei divine), «Sola fide» (mântuirea se câstiga numai în urma credintei), «Sola gratia» (nu meritele omului, ci numai harul divin îl salveaza pe omul credincios în vesnicie) si «Solus Christus» (numai Hristos însusi este mijlocitorul dintre Dumnezeu si oameni). În biserica s-au pastrat altarul, sfânta cruce, icoanele, lumânarile, precum si vesminte liturgice.

6. - Biserca Evanghelica Sinodo-Presbiteriala are aceeasi doctrina ca si Biserica evanghelica de confesiune augustana, dar credinciosii ei sunt de nationalitate maghiara si slovaca.

7. - Biserica Unitariana a aparut în Transilvania la mijlocul secolului al XVI-lea. Teza fundamentala a religiei unitariene este credinta într-un Dumnezeu unic si indivizibil. Iisus Hristos este considerat om, nu si Dumnezeu, deci nu este admisa dogma Sfintei Treimi.

8. - Biserica Armeana reprezinta Biserica nationala a poporului armean. Din punct de vedere dogmatic, deosebirile dintre Biserica Ortodoxa si Biserica armeana sunt de importanta secundara : în euharistie se foloseste azima, altarul nu este de restul bisericii prin catapeasma sau iconostas, ci este deschis si are în fata o draperie ; în timpul slujbei, preotul poarta pe cap mitra, iar episcopul «infula», închinarea se face cu trei degete, de la stânga la dreapta ; maslul se oficiaza numai preotilor, nu si crestinilor laici.

9. - Cultul crestin de Rit Vechi (Biserica Lipoveneasca) cuprinde urmasii credinciosilor ortodocsi rusi veniti în Tarile Române începând cu prima jumatate a secolului al XVIII-lea, ca urmare a persecutiilor si teroarei dezlantuite de Biserica Ortodoxa Rusa si de autoritatile rusesti pentru faptul ca nu au fost de acord cu reformele în ritualul cultului initiate de patriarhul Nikon. Credinciosii crestini de rit vechi pastreaza calendarul pe stil vechi, iar slujbele religioase le oficiaza în limba slavona.

10. - Biserica Crestina Baptista acccepta o singura autoritate în materie de credinta si de viata spirituala: Biblia sau Sfânta Scriptura. Baptistii cred ca botezul nu trebuie administrat copiiilor mici, ci ca fiecare individ trebuie sa fie liber sa decida pentru sine daca devine catolic, ortodox ori altceva. De asemenea, ei cred în ceea ce numesc «preotia tuturor credinciosilor», ca fiecare credincios are intrare libera la Dumnezeu prin singura mediere a lui Iisus Hristos si are comuniune personala cu Dumnezeu fara medierea unui preot sau a unui sfânt. De aceea, bisericile baptiste nu au preoti, ci pastori. Biserica baptista practica doua ritualuri : botezul si cina Domnului, acestea având doar o semnificatie simbolica. Credinciosii baptisti sarbatoresc ziua întâia a saptamânii - duminica - ziua învierii Domnului Iisus Hristos.

11. - Cultul Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolica a aparut în România în anul 1922, în localitatea Paulis (judetul Arad). Conform credintei penticostale, la baza vietii spirituale a fiecarui credincios trebuie sa stea convertirea personala, dupa care se administreaza botezul prin cufundare în apa, în numele Tatalui, Fiului si Duhului Sfânt. Ceea ce constituie specificul acestui cult este propovaduirea si exercitarea botezului cu Duhul Sfânt, marturisirea experientei darurilor Duhului Sfânt, care pot sa-si faca simtita prezenta în cadrul serviciilor divine, precum si obtinerea vindecarilor divine prin rugaciune. Nu are preoti, ci pastori.

12. - Biserica Crestina Adventista de Ziua a Saptea apare în România în a doua jumatate a secolului trecut si are urmatoarele elemente doctrinale specifice : Domnul Hristos este singurul preot si mijlocitor între Dumnezeu si oameni ; a doua venire a lui Iisus este singura speranta a omenirii ; Sabatul zilei a 7-a este semnul apartenentei la Dumnezeu Creator si Mântuitor ; sufletul omului nu este nemuritor - numai Dumnezeu are nemurirea - ; trupul omului este trupul Duhului Sfânt - fapt pentru care trebuie pastrat în deplina sanatate printr-un mod de viata rational si sanatos.

13. - Cultul Crestin dupa Evanghelie a aparut la Bucuresti în anul 1899, sub influenta unor misionari straini si are doua ramuri : una, care practica botezul la majorat, si alta, care practica botezul la nastere.
Viata religioasa în comunitatile crestine, dupa Evanghelie se desfasoara conform perceptelor proprii, cu o participare intensa a credinciosilor la serviciile religioase si cu o atenta educatie religioasa a copiilor.

14. - Biserica Evanghelica Româna este o miscare crestina evanghelica autohtona, nascuta în România în anii 1920-1924.
Aceasta biserica, dupa pilda primilor crestini, practica botezul casei crestine, deci si a copiilor, prin cufundare în apa. Mântuirea si trairea unei vieti dupa voia Domnului nu se capata prin botez, ci prin credinta personala în Domnul Iisus Hristos. În Biserica evanghelica româna toti credinciosii sunt frati. Nu exista cler sau ierarhi. Hristos este conducatorul Bisericii. Închinarea înaintea lui Dumnezeu se face în duh si adevar, asa cum a învatat Mântuitorul. Se propovaduieste jertfa pe cruce, dar nu se face semnul crucii si nici alt semn. Nu se admite cultul icoanelor si nici cel al mortilor. Este exclusa închinarea la Sfinti, îngeri sau alti asa-zisi mijlocitori. Ziua de odihna este Duminica, ziua în care a înviat Domnul Iisus Hristos. În biserica toti credinciosii cânta Domnului, neavând cor sau instrumente muzicale.

15. - Cultul Mozaic cuprinde credinciosii evrei. Pe teritoriul României exista un numar de 124 temple, sinagogi si case de rugaciuni, din care 69 în functiune.

16. - Cultul Musulman (Islamic) este legat de populatia turco-tatara. Practicarea islamului în România consta în : îndeplinirea slujbelor zilnice (namaz), postul Ramazanului de 30 de zile pe an, vizitarea Kaabei din orasul Mecca si pelerinajul la mormântul lui Muhamed, ajutorarea celor lipsiti ; pastrarea treaza în memorie a marturisirii de credinta si pronuntarea ei zilnica.

«Viata religioasa în România»,
Secretariatul de Stat pentru Culte, Bucuresti, Ianuarie 1993