Buletinul "Calea de lumina"
AN III, nr. 32, DECEMBRIE 1996

DOCUMENTAR

BOTEZUL REGELUI CLOVIS AL FRANCILOR (496)

Acum 15 secole, în noaptea de Craciun a anului 496, regele Clovis al Francilor (481-512), casatorit cu Clotilda, principesa crestina de origine burgunda, primea botezul crestin în catedrala din Reims, Franta, de la episcopul Remigius. Înaintea luptei de la Tolbiac, din 496, dintre franci si alamani, câstigata de franci, Clovis promisese ca, în caz de victorie, se va boteza. Si asa s'a întâmplat : peste 3000 de nobili si soldati primind botezel. Gestul regelui Clovis a fost urmat si de restul francilor, Biserica franca - numita si galicana - ajungând în secolele urmatoare la mare înflorire.
Spre deosebire de tarile de est sau din nordul Europei, antrenate de principii lor, sau a saxonilor si balticilor, evanghelizati prin foc si spada, tarile mediteraniene au devenit crestine treptat.
Crestinismul patrunsese în Galia înca de la începutul secolului al II-lea. În 177, a izbucnit în cetatile Vienna si Lugdunum (Lyon) de pe valea Rhonului, o violenta persecutie contra crestinilor, în timpul împaratului Marc Aureliu (160-181), încoronându-se cu moartea martirica 48 de crestini, în frunte cu episcopul Potin al Lyonului, în vârsta de 90 de ani. Trupurile lor au fost arse, iar cenusa aruncata în apele Rhonului. (Eusebiu, Istoria bisericeasca, V, 1-2).
Biserica Galiei daduse mai multi Parinti bisericesti, ca Sfântul Irineu al Lyonului (+202), grec de neam, sau Sfântul Ilarie al Poitiers (+368). În secolul al II-lea existau crestini în Massalia (Marsilia), Arelate (Arles), poate si la Narbo. Din sudul Galiei, crestinismul s'a raspândit spre nord pâna în regiunea Rinului, unde s'au format comunitati în secolul al III-lea la Augusta Treverorum (Treveri), Colonia Agrippina (Köln), Tolosa (Toulouse), Burdigala (Bordeaux), Lutetia Parisiorum (Paris) etc.
În 485, francii, populatie germana, au navalit în nord-vestul Galiei si au cucerit statul galo-roman al generalului Siagriu. Peste franci, însa, au navalit alamanii, o alta populatie germana, lupta decisiva dându-se la Tolbiac, în 496.
Regatul lui Clovis se întindea peste actualul Benelux si întreaga Germanie de vest. Acest regat a fost de mai multe ori împartit, sub Merovingieni si Carolingieni, si abia partajul din 863 da o "Francia occidentalis", în care se poate vedea originea Frantei de astazi.
Care este adevarata însemnatate istorica a botezului lui Clovis ? În primul rând, reconcilierea, apoi fuzionarea poporului galo-roman cu invadatorii germanici care împartisera Galia. Gotii si burgunzii erau crestini, dar arieni. Misionarii arieni convertisera pe "barbari", care erau dincolo de Dunare, si regii germani persecutau Biserica niceeana. Numai francii ramasesera pagâni. Convertirea lor, prin Clovis, facura din galo-romani aliatii lor, ceea ce permise cucerirea Aquitaniei, de la Loire la Pirinei. Numai Burgundia rezista, deoarece niceenii cucerisera deja elita conducatoare, de exemplu, Clothilda, sotia lui Clovis. Mai mult, apreciind botezul regelui Clovis, împaratul "roman" de Constantinopole i-a trimis insigne consulare. Fuzionarea galo-romanilor cu francii, si cu alti germani, constituie una dintre bazele identitatii franceze. Franta este singura tara care-si datoreaza numele Francilor, precum România, Romei.
Botezul lui Clovis din 496 apartine istoriei Frantei, favorizând unificarea prin regalitatea sfintita. În aceasta trebuie vazut si gestul Papei Ioan Paul al II-lea care, la 22 Septembrie 1996, a venit în Franta, la Reims, pentru aniversarea a 15 secole de la botezul regelui Clovis.

Pr. Dr. Cezar Vasiliu