Buletinul "Calea de lumina"
AN VI, nr. 63 - 64, IULIE - AUGUST 1999

RECIPROCITaTE ?
Patriarhul Pavle se opune înfiintarii Episcopiei Ortodoxe Române la Vârset

În 3 noiembrie 1998, secretarul de stat pentru Culte, Gh. F. anghelescu, însotit de Vasile Surdu-Bob, seful serviciului de relatii internationale si comunitati religioase de peste hotare, au facut o vizita comunitatilor românesti din Balcani (o premiera în ultimii 50 de ani !). Cu acest prilej, au vizitat Belgradul, unde au avut convorbiri cu Milovan Radovanovici, ministrul cultelor din guvernul Serbiei, si cu Sanctitatea Sa Pavle, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe.
Delegatia româna a solicitat partii sârbe sprijinul pentru rezolvarea unor probleme care preocupa statul român si Biserica Ortodoxa Româna : 1). Recunoasterea si sprijinirea hotarîrii Sinodului Bisericii Ortodoxe Române de ridicare a Vicariatului Ortodox Roman de la Vârset (Voivodina) la rang de Episcopie, în urma reactivarii de catre Serbia a Episcopiei Ortodoxe Sârbe de la Timisoara. 2). acceptarea de catre partea sârba a proiectului de înfiintare a unei mânastiri ortodoxe românesti la Mesici, comuna Dumbrava, în cadrul Episcopiei de la Vârset. 3). asigurarea de personal clerical din România pentru realizarea slujbelor religioase în limba româna, în localitatile din cuprinsul Eparhiei românesti din Serbia, pentru parohiile lipsite de slujitori români. 4). Dorinta exprimata de vorbitorii de limba româna si aromâna din estul Serbiei de a-si deschide scoli si licee în limba materna etc.
În legatura cu constatarile de teren si rezultatele concrete ale acestei vizite, am primit de la Secretariatul de Stat pentru Culte (la solicitarea noastra) o declaratie în exclusivitate, din care publicam partea semnificativa : "abordarea problemelor mentionate în zona libertatii de manifestare a românilor, vlahilor si aromânilor din Iugoslavia reprezinta reiterarea interesului statului român fata de soarta fratilor nostri din sudul Dunarii, interes care a trecut printr-o eclipsa totala în ultimii 80 de ani (de la primul razboi mondial), ceea ce a favorizat procesul de asimilare fortata a românilor, instaurat de statul iugoslav. acest proces s-a accentuat dupa cel de-al doilea razboi mondial, inclusiv în Voivodina, unde ei sunt recunoscuti ca minoritate (circa 50.000 de persoane).
Cea mai numeroasa populatie româneasca (vlaha) din Serbia se afla între Timoc si Morava, fiind estimata la cifre care variaza între 300.000 si 1.200.000 de persoane. Statisticile oficiale înregistreaza însa cifre de-a dreptul ridicole. La recensamântul din 1991 au fost înregistrate oficial doar 20.000 de persoane. acesti români nu sunt recunoscuti ca minoritate nationala, nu au institutii culturale si religioase proprii, desi constituie majoritatea populatiei din zona.
Din relatarile vlahilor din Serbia rezulta ca autoritatile sârbe manifesta ostilitate fata de orice încercare a lor de a-si face marcata prezenta ca grup etnic, ceea ce îi determina sa actioneze cu teama si prudenta pentru afirmarea identitatii nationale si culturale.
În acest context, se pune problema intensificarii preocuparilor institutiilor statului român care au atributii în domeniul sprijinirii românilor de peste hotare, în sensul obtinerii recunoasterii acestora de catre statele în care traiesc si ai caror cetateni loiali sunt, precum si asigurarii conditiilor necesare pentru pastrarea identitatii lor nationale.
Referitor la situatia Episcopiei Ortodoxe Române de la Vârset, autoritatile de stat si bisericesti din Serbia se opun recunoasterii acesteia. Guvernul sârb isi declina competenta în aceasta problema, pretextând ca Biserica este autonoma fata de stat (desi, în realitate, acest principiu nu se confirma), iar Biserica Ortodoxa Sârba contesta canonicitatea acestei episcopii (desi Episcopia Ortodoxa Sârba de la Timisoara ar trebui sa se supuna acelorasi canoane referitor la «jurisdictia teritoriala»).
Realitatea este ca o episcopie româneasca în Iugoslavia ar arunca o punte de legatura între Voivodina si Timoc, ceea ce ar fi benefic pentru populatia «vlaha» din aceasta zona, dar mai ales pentru statul iugoslav care, prin acordarea drepturilor nationale firesti timocenilor, ar avea în rândul minoritatii române cetateni multumiti de statutul lor si, ca atare, mai atasati fata de tara care le asigura drepturile si libertatile specifice".
Cristea Sandu Timoc este secretarul general al asociatiei "astra Româna", cu sediul la Timisoara, care-l are ca presedinte de onoare pe IPS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului. În aceasta calitate, cei doi ilustri aparatori ai cauzei românilor din Timoc - Serbia au trimis un memoriu presedintelui Emil Constantinescu, primului ministru Radu Vasile, ministrului de Externe, andrei Plesu, si presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, în care prezinta situatia istorica si actuala a româno-vlahilor din Serbia si uimirea acestora ca opinia publica româneasca se ocupa mai mult de cauza sârbeasca, decât de cea a românilor deznationalizati cu cruzime. Cei doi semnatari ai memoriului solicita oficialitatilor române sa aduca la cunostinta forurilor internationale tratamentul inuman si etnocidul la care sunt supusi românii de pe Valea Timocului.

(România Libera, 13 Iulie 1999)