PAGINI DE ISTORIE BISERICEASCA

Acum 360 de ani, la 15 septembrie 1642, se deschidea in trapeza bisericii Sf. Trei Ierarhi din Iasi, ctitoria domnitorului Vasile Lupu, un Sinod Ortodox care a aprobat Marturisirea Ortodoxa a Mitropolitului roman al Kievului, Petru Movila (1596-1646), lucrare teologica de o deosebita importanta care expune dogma ortodoxa, recunoscuta la acea vreme si ulterior, pana in secolul al XX-lea, de intreaga Ortodoxie.
S'a nascut la Suceava, la 21 Decembrie 1596, ca fiu al lui Simion Movila - viitor domn in Muntenia si Moldova - si al sotiei sale Marghita.In acea vreme era domn in Moldova unchiul sau Ieremia, si mitropolit celalalt unchi,Gheorghe,ctitorii manastirii Sucevita. Petru era stranepotul lui Petru Rares, bunicul sau, Ioan, fiind casatorit cu fiica lui Rares.
Dupa moartea tatalui, a pribegit cu familia in Muntenia, asezandu-se definitiv in Polonia. Studiile, incepute in Moldova le-a continuat la scoala ortodoxa a "Fratiei" din Lvov (Lemberg). Dupa obiceiul vremii, a invatat si manuirea armelor, luand parte la doua lupte contra turcilor.
In toamna anului 1627 s-a calugarit la Kiev si a devenit egumen al celebrei manastiri "Lavra Pecerska" fiind ridicat la treapta de arhimandrit; avea 31 ani. Timp de cinci ani, Petru Movila a desfasurat o bogata activitate bisericeasca si culturala, continuand activitatea tipografica a inaintasilor sai, aparand Ortodoxia in fata prozelitismului catolic - urmare a unirii de la Brest-Litovsk, din 1596 - punand bazele unui colegiu, intai la Lavra, apoi la manastirea Bratska, din care se va dezvolta vestita Academie duhovniceasca de la Kiev in 1633.
A sprijinit alegerea ca Rege al Poloniei a lui Wladislav I, in 1632, care a recunoscut unele din vechile drepturi si libertati ale ortodocsilor din regatul sau, intre care: libertatea de cult a ortodocsilor; recunoasterea legala a Mitropoliei ortodoxe a Kievului, cu episcopiile sufragane Lvov, Lutk, Przemsyl si Mstislav; mentinerea Fratiilor ortodoxe; restituirea tuturor bisericilor luate de uniti si dreptul pentru ortodocsi de a ocupa demnitati de stat.
In 1631 a fost ales ca Mitropolit al Kievului, Haliciului si a toata Rusia (Mica, nn), datorita originii sale voievodale si a pregatirii sale teologice. A fost hirotonit arhiereu la 28 aprilie 1633 si recunoscut de Patriarhul Ecumenic Ciril Lukaris.
Ca Mitropolit al Bisericii Ortodoxe ucraino-ruse din Polonia, timp de 13 ani, a desfasurat o intensa activitate bisericeasca si culturala, mai ales in domeniul tiparirii de carti bisericesti, cunoscandu-se peste 50 carti ingrijite de el.
Printre cartile de slujba, cea mai importanta este Evhologhionul sau Trebnicul (1646), adaugand o parte originala si anume explicarea sensurilor liturgice si dogmatice ale slujbelor, precum si felul cum sa se pregateasca preotii pentru savarsirea lor. Alte carti de slujba tiparite de el sunt Liturghierul (1629), Evanghelierul (1636), Apostolul (1638), Psaltirea (1640),Triodul inflorat (1631) etc.
Dintre cartile de zidire sufleteasca amintim Evanghelia invātātoare sau Cazania, tradusa din greaca si tiparita in 1637; Omiliile Sf. Macarie Egipteanul (1632). Istoria lui Varlaam si Ioasaf (1637) etc.
Dintre cartile de aparare a Ortodoxiei amintim Lithos (1644), ca raspuns la invinuirile aduse ortodocsilor, in care combatea primatul papal si Filioque, cu expunere irenica si obiectiva, dar - mai ales - Marturisirea Ortodoxa (Pravoslavnica Marturisire), pentru, precizarea doctrinei ortodoxe, dupa aparitia la Geneva, in 1629, a unei Marturisiri de credinta calvina, pusa sub numele Patriarhului Ecumenic Ciril Lucaris.
In 1640, Movila convocase la Kiev un Sinod care cercetase o Marturisire de credinta alcatuita de el in latina "Expositio fidei Ecclesiae Russiae Minoris", impartita dupa cele trei virtuti teologice - credinta, nadejdea si dragostea - cu 261 intrebari si raspunsuri. Sinodalii n'au cazut de acord asupra a doua puncte si au cerut parerea Patriarhului Ecumenic.
S'a ajuns astfel la convocarea Sinodului de la Iasi (1642), unde domnea Vasile Lupu, sprijinitor al Bisericilor Ortodoxe de pretutindeni. Au fost prezenti delegatii Patriarhiei Ecumenice, ai Bisericii din Kiev si ai Bisericii moldovene, in frunte cu Mitropolitul Varlaam, un "soboras" cum 1-a numit Nicolae Iorga.
Pentru prima data in istoria Bisericii, reprezentantii a trei ramuri ale Ortodoxiei (greaca, slava si romana) s'au reunit. Ei au analizat Marturisirea de credinta a lui Petru Movila, respingand doar cele doua puncte, purgatoriul si timpul prefacerii elementelor la Sf. Liturghie , corectarile fiind facute de Meletie Sirigul, cel mai invatat teolog grec al secolului al XVII-lea, prezent la Iasi.
Sinodul, tinut in trapeza manastirii Sf. Trei Ierarhi din Iasi, a aprobat Marturisirea de credinta a mitropolitului roman de Kiev, Petru Movila, ca Mārturisirea prin excelenta a Bisericii Rasaritene. Tradusa in greceste, a fost prezentata Patriarhului de la Constantinopol si aprobata in Sinodul de la Constantinopol din 1643. A fost semnata de Patriarhul Partenie -si, ulterior si de Patriarhii Alexandriei, Antiohiei si Ierusalimului. A fost tiparita in greaca populara abia in 1677, la Amsterdam, dupa moartea lui Movila, pentru prima oara in romaneste, la Buzau, in 1691, tradusa de fratii Radu si Stefan Greceanu. Mult timp a fost folosita ca manual in scolile teologice din Rusia, din tarile romane si din alte parti, ceea ce a determinat pe dogmatistul Macarie Bulgakov sa-1 considere pe Movila, "parintele teologiei ortodoxe moderne" (M.Pacurariu).
Sub raport edilitar, a restaurat catedrala Sf. Sofia din Kiev si cele doua manastiri care depindeau de ea, a reinnoit biserica mare a Lavrei Pecerska, a restaurat din temelie biserica "Spasa", ctitorita de Cneazul Vladimir etc.
A instituit vicari si protopopi pentru a indruma pe preoti si un "consistoriu" pentru a judeca abaterile clerului.
Sub raport cultural, a acordat o atentie deosebita Academiei duhovnicesti din Kiev, corpul profesoral fiind recrutat din membrii Fratiei ortodoxe, aceasta scoala fiind cea mai veche institutie de invatamant universitar la slavii ortodocsi.
Mitropolitul Petru Movila a pastrat legaturi neintrerupte cu Tarile Romanesti. Nu numai ca Marturisirea Ortodoxa a fost aprobata in Sinodul de la Iasi, dar in 1631- cand fratele sau, Moise, devine domn in Moldova ii inchina o carte tiparita la Kiev, "Triodul inflorat", in a carei Prefata il sfatuia cum sa se comporte ca domn crestin.
A sprijinit activitatea cultural-tipografica din tarile romane daruind sau cumparand tipografiile lui Matei Basarab de la Campulung, Govora si Targoviste sau cea a lui Vasile Lupu de la Iasi in care au aparut primele carti romanesti, dupa cele din Transilvania. In 1640, Vasile Lupu intemeiaza la Iasi Academia domneasca, dupa modelul celei de la Kiev, venind de aici patru profesori.
In 1645 vine la Iasi si binecuvanteaza casatoria fetei lui Vasile Lupu, Maria, cu nobilul lituan calvin Ianusz Radziwill. In omilia sa, 2/3 a vorbit romaneste si numai 1/3 polona.
Pe frontispiciul multora din tipariturile sale se gaseste stema Movilestilor sau a celor doua tari romanesti unde domnisera ai sai. El insusi se intitula "fiu al voievodului Tarii Moldovei" sau "fiu de domn moldovean", (voievodici), ca expresie a dragostei fata de neamul din care descindea.
A decedat la 22 Decembrie 1646, fiind ingropat in biserica mare a manastirii Pecerska. Intreaga avere a folosit-o pentru restaurarea de biserici si infiintarea de scoli.
Pentru deosebitele sale merite Mitropolitul ortodox roman Petru Movila al Kievului a fost canonizat de Biserica Ortodoxa din Ucraina in luna Decembrie 1996. La festivitati a participat si o delegatie a Bisericii Ortodoxe Romane. condusa de Mitropolitul Nestor al Olteniei. Festivitatile au inceput la Bucuresti, au continuat la Sucevita si la Chsinau si s'au incheiat la Kiev cu o sesiune academica si bisericeasca.
Sf Sinod al BOR a aprobat, in sedinta sa de lucru din 12-13 martie 2002, praznuirea Sf Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului, la 22 decembrie, data reala a mutarii sale la Domnul.

Preot Prof Dr. Cezar Vasiliu