Pe strada Stefan Furtuna - fosta Dr. Angelescu, fosta Luminii, fosta Omul de piatra, fosta Sculpturii - timp de doi ani, zi de zi, trecand spre facultate, ma opream la casa cu numarul 47, privind la misterioasa statuie care infatisa un om enigmatic. O cunosteam din copilarie, fiind cartierul in caream crescut si, acest colt intotdeauna m-a fascinat. Nu stiam ce este cu aceasta statuie , oarecum inghesuita intre un grilaj de fier si doua ziduri. Tarziu, in cartea dlui Simion Savescu, "Enigmele Bucurestilor", mi-a dezlegat acest misterul enigmaticei statui. Numita "Omul de piatra" - sculptata in marmura de Carrara -, adusa din insorita Italie pentru a infrumuseta gradina unui palat domnesc - unde niciodata nu a ajuns. Se banuieste ca l-ar intruchipa pe zeul Neptun. Povestea incepe cu Oliva Jacques Philippe, nascut la San Remo. Fiind eliberat din armata lui Napoleon, la 26 de ani, cauta de lucru in meseria de pietrar. Aude ca in Tara Romaneasca se cauta specialisti, si astfel, se stabileste la Bucuresti si se remarca ca bun fasonator al pietrei.

Prin 1847 este chemat la Palat de domnitorul Gheorghe Bibescu, care-si dorea o statuie deosebita pentru gradina palatului ce urma sa fie construit la Baneasa.
Oliva pleaca in Italia, gaseste statuia, care avea o vechime remarcabila, si porneste spre tara. In drum moare de ciuma, dar statuia ajunge intai la Braila, apoi in capitala.
Intre timp incepe revolutia de la 1848, domnitorul fuge la Brasov si lasa neterminat palatul de la Baneasa. Si astfel, statuia a ajuns in curtea modestei case a familiei Oliva.
Mai tarziu, prof Grigore Tocilescu a vrut sa o cumpere pentru un muzeu, dar familia nu a fost de acord. Statuia infrunta intemperiile si prezinta din ce in ce mai multe semne de deteriorare, acumulate in cateva veacuri.
Dr. Docent Traian Orchidan, pasionat fotograf, scoate in evidenta finetea capului statuii. Comparand-o cu o imagine a lui Michelangelo, asemanarea este izbitoare. Entuziasmul a fost mare, dar niciodata nu s-au facut cercetari aprofundate.
O noua si scurta reinviere a interesului a revenit in urma unui grup de reporteri de la TVR, care impreuna cu un grup de specialisti - sculptorul Oskar Han, prof univ C. Motas, dr. Tr. Orghidan - l-au invitat pe avocatul Traian Oliva sa relateze odiseea bunicului sau. Entuziasmul a fost mare, emisiunea a fost apreciata de mii de spectatori, s-a anuntat o continuare, dar focul de paie s-a stins repede si statuia a ramas in acelasi loc.
Ulterior, dr. N. Raicoviceanu, locatar al cartierului, emite ipoteza ca "Omul de piatra" face parte dintr-un grup statuar, avand la origine inca doua piese, ce ar infatisa doua nimfe ale marii, si care ar fi azi ingropate in curtea Muzeului Antipa, unde exista o ridicatura de pamant. Autorul ipotezei a incercat sa faca sapaturi, dar a fost impidicat directorii muzeului - dr. Schnapp, si urmasul sau, dr. M. Bacescu - motivand lipsa celor care ar putea sa sape sau ca nu e momentul ...
Regretatul sculptor Gheorghe Anghel vazand statuia, a exclamat : "Tot ce pot sa spun, este ca am in fata ochilor o capodopera, si sunt destui specialisti in Italia care ar putea sa-i identifice fauritorul".
S-a emis si ipoteza conform careia statuia a fost realizata de Michelangelo sau de unul dintre ucenicii sai.
Dar enigmaticul personaj, care intre timp si-a pierdut un brat, deasemenea si nasul, strabate veacurile la aceeasi adresa ... nr. 47.

Dr. Gabriela Dancescu