Buletinul "Calea de lumina"
AN VIII, Nr. 85 - 86, MAI - IUNIE 2001

În 22 Iulie 2001 va avea loc la Casa Româna din Montréal, inaugurarea prestigioasei expozitii Monumenta Romaniae Vaticana. În aceasta expozitie vor fi prezentate facsimile mari, în culori, de o deosebita frumusete, executate în Italia, dupa documente vechi, dintre care multe arhaice si inedite, descoperite si studiate de catre Profesorul Ioan Dumitriu-Snagov în Biblioteca Apostolica Vaticana de la Roma si în Archivio Segreto Vaticano. Documentele prezentate sunt manuscrise vechi în limba latina medievala, în limbile greaca, italiana, germana, slavona, araba si în alte limbi si care privesc crestinismul românesc si istoria Românilor precum si numeroase harti vechi, ramase din antichitate sau din evul-mediu si în care sunt cuprinse regiunile locuite de Români.
În 28 Iulie expozitia va fi prezentata la Câmpul românesc de la Hamilton, pentru a fi cunoscuta de românii care vor veni din Statele Unite ale Americii si din Canada. Prezentarea expozitiei va constitui, fara îndoiala, prilejul unei justificate mândrii a etniei românesti din continentul America dar, în acelasi timp, va fi o adevarata încântarea spirituala prin continutul deosebit de interesant al exponatelor.
Dintr’un început, gândul nostru se îndreapta cu tristete, catre cel care a realizat expozitia MONUMENTA ROMANIAE VATICANA si care a fost regretatul Profesor Ioan Dumitriu-Snagov, eminent istoric si latinist, fiu de preot din satul Snagov, om de înalta tinuta intelectuala si morala. În anul 1946, la vârsta de nouasprezece ani, pe când era student medicinist la Cluj-Napoca, el a fost întemnitat în închisorile comuniste, datorita activitatii sale patriotice. Ioan Dumitriu-Snagov a ramas timp de zece ani în întunericul temnitei.
Dupa alti ani de suferinta si de lipsuri în Bucuresti, a obtinut, datorita capacitatii si valorii sale intelectuale exceptionale, o bursa de cinci ani din partea Vaticanului ca sa studieze documente vechi, pe care le-a transcris, tradus si studiat lucrând zile întregi cu lupa ca sa descifreze pagini vechi de sute si sute de ani, uneori aproape ilizibile.
Nimeni dintre prietenii si colegii lui de la liceul Sfântul Sava din Bucuresti, nu a stiut si nici nu a banuit macar ce imens tezaur de cultura generala, de istorie si de limbi clasice, acumulase viitorul savant român, pe vremea adolescentei sale, în anii de scoala. Acest volum imens de cunostinte si de cultura l’a ajutat sa treaca prin furcile gaudine ale comunismului, iar mai târziu, a constituit baza solida a studiilor sale la Roma. Roadele muncii sale i-au adus aprecieri si elogii din partea Papei Ioan-Paul al II-lea, titlul de Comandor al Ordinului Sf. Grigore cel Mare, precum si aprecierile binemeritate ale clerului ortodox si ale istoricilor crestinismului.
In Expozitia MONUMENTA ROMANIAE VATICANA, Profesorul Ioan Dumitriu-Snagov a selectionat cele mai graitoare marturii ale existentei Românilor, un popor crestin, descendenta daco-romana prin geneza, limba si traditie pe parcursul a doua milenii.
Initial, în anul 1995, expozitia a fost prezentata, în Salonul Sixtin al Bibliotecii Vaticanului, unde au fost expuse documentele originale, manuscrise si tiparituri vechi românesti si straine, precum si harti vechi.
Din capul locului, trebuie însa sa subliniem ceea ce savantul român ne-a lasat în scris : organizarea initiala a expozitiei în Salonul Sixtin al Bibliotecii Vaticanului, are pentru noi Românii, o semnificatie istorica cu totul deosebita, deoarece în anul 1475 când a fost fundata biblioteca Vaticanului de catre Papa Sixt al IV-lea, în acelasi an, 1475, Voevodul Stefan cel Mare al Moldovei, prin victoria sa stralucita de la Vaslui, bloca ofensiva temutelor armate turcesti spre inima Europei. Astfel, victoria Moldovenilor a avut nu numai un rasunator ecou militar si politic, dar a oferit în acelasi timp o baza solida pentru desvoltarea în liniste a culturii europene. Si drept dovada stau cele doua scrisori ale Papei Sixt al IV-lea, scrise în limba latina, a caror copii marite le veti vedea si în care Papa îl numeste pe Stefan cel Mare pe buna dreptate :«un adevarat atlet al credintei crestine».
În cea de a doua scrisoare, Papa Sixt al IV-lea cheama pe toti principii Europei sa stânga rândurile alaturi de armata lui Stefan cel Mare, caci spune Papa: «daca Moldova va cadea sub Turci, calea lor spre inima Europei le va fi deschisa».
Ulterior prezentarii la Roma, expozitia cu facsimile de toata frumusetea a fost adusa în România si inaugurata la Bucuresti, în Muzeul Palatului Cotroceni. Cu aceasta ocazie a fost realizata o medalie aniversara de aur, de argint si de bronz, pe care Arhiepiscopul Romano-Catolic Ioan Robu al Bucurestilor a decernat-o unor personalitati ale vietii culturale românesti. Ulterior expozitia a fost prezentata în muzeul din Oradea, apoi la Cluj-Napoca, la Blaj, Alba-Iulia, în Catedrala de la Timisoara, la Sighetul Maramatiei precum si la Iasi, în Palatul Culturii, unde a ramas timp de doua luni, fiind vizitata de mii de persoane. Expozitia a fost deasemenea admirata si studiata la Chisinau, capitala Moldovei de dincolo de Prut. În toate orasele, presigioasa expozitie a fost însotita de expuneri si dezbateri de istorie, care au stârnit un viu interes la care au participat nu numai specialisti în istorie, intelectuiali de vaza, dar si numerosi tineri precum si mase largi ale populatiei.
În prezent, expozitia este solicitata în Austria, în Germania si în Franta, atât de catre comunitatile românesti cât si de institutiile de cultura, cum este Centrul Ecumenic de la Regensburg.
Se cuvine deci, ca expozitia pe care o vom avea la Montréal si la Hamilton, sa constitue un omagiu, desigur nu ultimul, închinat realizatorului ei, Profesorul Ioan Dumitriu-Snagov.

* * *

De un mare interes, în expozitie sunt nenumaratele marturii ale vechimii crestinismului românesc. Sunt facsimile în culori, documente vechi privind crestinarea populatiei de pe teritoriul de astazi al României, de catre Sfântul Apostol Andrei, fratele Apostolului Petru. Sfântul Andrei a propovaduit crestinismul în regiunea Dobrogei de astazi, pe tarmul Marii Negre, numita pe acea vreme Pontus Euxinus. Aceste fapte sunt atestate în manuscrisele în limba greaca ale lui Eusebiu din Cezarea sau în traducerea lor în limba latina. Vom vedea documente despre activitatea Sfântului Niceta de Remesiana, episcopul Dacilor, a Sfântului Paolin de Nola, a lui Eticus care era originar din orasul Histria si care este autorul unei celebre cosmografii. Vom vedea manuscrise relatând viata Sfântului Sava Gotul, care era originar dintr’un sat de lânga râul Buzau si care a fost martirizat de Atanaric, regele Gotilor.
Deosebit de interesante pentru noi Românii sunt manuscrisele lui Dionisie cel Mic, diaconul de la Constanta, care a trait între anii 470 si 540, cel care, pe vremea Împaratului Justinian, a stabilit cronologia universala dupa anul nasterii lui Iisus, cronologie care este în vigoare pâna astazi. El cunostea atât limba greaca, care se vorbea pe atunci la Constanta, cât si limba latina, limba Geto-Dacilor romanizati. Este deci evident ca el facea parte din populatia straromâna, stramosii nostri.
Calculele cronologice ale lui Dionisie cel Mic au avut în vedere cronologia romana, care pornea de la anul fundarii orasului Roma, precum si cronologia greceasca, care începea cu anul primei întâlniri sportive si religioase panelenicele la jocurile olimpiace. Aceste cronologii antice nu erau întotdeauna respectate, deoarece la Roma datele se înregistrau deseori dupa anii consulari republicani sau, mai târziu imperiali, iar în Grecia datele se înregistrau de pe locul lor în intervalul de patru ani dintre olimpiade. De aceea calculele facute de catre Dionisie ce Mic sunt foarte complicate si au necesitat o ampla documentare. Bine înteles ca în calculele sale s-au strecurat mici greseli, care au dus la un decalaj cronologic de unu sau doi ani, dar interesant este ca nici pâna astazi savantii lumii întregi nu au reusit sa fie de acord între ei în acasta privinta.
Manuscrisele, la fel de interesante, sunt reprezentate de corespondenta Papilor cu Domnitorii Tarilor Române, printre care sunt Neagoe Basarab, Alexandru Lapusneanu, Petru Schiopul Domnul Moldovei. Documente deosebit de importante sunt legate de activitatea lui Ioan Corvin de Hunedoara, Mihai Viteazul, Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, despre Scoala Ardeleana si despre episcopul Ioan Inocentiu Micu, caruia i se închina cuvinte de mare pretuire. În expozitie veti vedea desemenea facsimile în culori dupa numeroase harti vechi sau arhaice în care sunt cuprinse provinciile românesti sau teritoriile României de astazi..
O atentie aparte merita reproducerile de pe filele impozantei carti Historia Mundi în care cunoscutul umanist al Renasterii Enea Silvio Piccolomini, cel care a fost ales Papa sub numele de Pius al II-lea si care a fost contemporan cu Ioan Corvin de Hunedoara, se ocupa pe larg de Tarile Române si de marele general a carui origine româneasca nu o pune nici o secunda la îndoiala. Humanistul italian scrie ca : "Ioan Corvin de Hunedoara a depasit pe toti generalii epocii sale si a fost nu numai gloria Ungariei în luptele cu Turcii, dar si a Valahilor din care s’a nascut."
Expozitia beneficiaza de un catalog documentar de înalta calitate. Splendidul catalog, tiparit pe hârtie velina în conditii luxuoase, editat în limbile engleza, italiana si româna, este, de fapt, un album mare, referitor la zecile de documente expuse, cu 192 reproduceri, majoritatea în culori si pentru care, Profesorul Ioan Dumitriu-Snagov a scris ample si aprofundate prezentari, pe baza studiului istoric si lingvistic al fiecarui document în parte.
În încheere, am obligatia sa multumesc Domnului Prof. Gabriel Gafita, Ambasadorul României în Canada, Domnului Prof. Ioan Opris, Ministru Secretar de Stat al Culturii si Cultelor din Bucuresti, precum si Rev. Protopop Petre Popescu, parohul Bisericii Buna-Vestire din Montréal, pentru întelegerea si sprijinul pe care mi l-au dat în efortul de a aduce si de a prezenta expozitia în Canada.
Fata de importanta expozitiei MONUMENTA ROMANIAE VATICANA, credem ca, pe lânga prezentarea din salonul Casei Române din Montréal, ar fi cât se poate de binevenita prezentarea si în alte orase ale Canadei si chiar în SUA. Astfel, noi speram ca expozitia sa poata fi transportata la Hamilton, în zilele de încheere a Câmpului Românesc din Iulie 2001, la Arhiepiscopia ortodoxa româna de la Vatra, precum si în alte localitati ale Canadei si SUA, unde comunitatile de origine româna vor solicita prestigioasa expunere de documente.

 Dr. Paul Dancescu