Buletinul "Calea de lumina"
AN IV, Nr. 43, NOIEMBRIE 1997

ÎNGERUL PAZITOR

Creatie a lui Dumnezeu, noi oamenii ne nastem pe Pamânt (nu la întâmplare !) cu doua misiuni precise: una generala si una particulara. De aceea, suntem asemanatori, si totusi diferiti! De misiunea noastra particulara putem lua cunostinta, daca vrem, pe masura ce evoluam spiritual. Pamântul poate fi asemuit cu o institutie universitara, unde ni se permite sa ne înscriem, pentru a acumula cunostinte spirituale, care, dupa "absolvire" ne vor permite sa ocupam în Ceruri "un post mai bine platit". Ca la orice universitate, fiecare student vine cu calitatile si defectele personale, precum si cu bagajul de cunostinte acumulate anterior, prin educatia din familie, din scoala primara, gimnaziu, liceu, etc. Odata înscris aici, fiecare învata dupa puterile si dupa interesul sau. Cei care sfârsesc cu bine, îsi iau o "licenta" care le va folosi dupa aceea. La aceasta "universitate", misiunea generala a fiecarui "student" este sa învete constiincios, ajutându-si în acelasi timp, în mod altruist, "colegii de facultate"! Dar, nimeni nu ar putea "termina cu bine", daca nu ar fi îndrumat de profesori. Înca de la nastere, fiecare are parte de diversi educatori : parintii prin intermediul carora primeste viata, precum si diversii învatatori si profesori de la scolile pe care le frecventeaza (daca vrea !). Nici aceasta "universitate", care se cheama Viata pamânteasca, si unde toti pamântenii sunt înscrisi, nu este lipsita de profesori, chiar daca sunt nevazuti. "Educatorii" acestia sunt Îngerii Pazitori. Ei ne ajuta de fiecare data când cerem. Ba, ne ajuta, chiar si când nu cerem expres, sa iesim cu bine din cele mai dificile situatii, cu conditia sa fie în preajma noastra ! Nefacând parte din lumea materiala, nu pot fi vazuti, si nici nu "semneaza" ajutorul pe care ni-l dau ; nu ne amintesc niciodata ca le suntem datori, nu ne cer nici plata, nici rasplata! Cine nu a patit macar odata în viata, de exemplu, sa treaca îngândurat o strada întotdeauna linistita, si deodata, sa se opreasca fara nici un motiv aparent, ca peste câteva clipe sa realizeze ca, daca nu s-ar fi oprit, fara nici-o îndoiala, ar fi fost facut "praf" de un bolid care trecea cu de doua ori viteza permisa, si chiar daca l-ar fi vazut, conducatorul nu ar mai fi putut opri la timp ! Dupa spaima de câteva secunde, ne-am felicitat pentru "inspiratia avuta", am revenit "la oile noastre", si poate ca am si uitat ce s-a întâmplat. Nimeni nu "ne-a tras de haina" pentru a ne spune :"Eu te-am ajutat. Ti-am salvat viata!". Câti nu se vor fi suparat ca nu au "avut sansa" sa-si procure un bilet pe TITANIC, ca apoi, dupa naufragiu, sa se felicite pentru "norocul ce a dat peste ei"! Si exemplele ar putea continua la nesfârsit. Dar, "rationalul" din noi, care nu le poate explica "logic", le trece imediat în contul "Întâmplare" si "ne obliga" sa le uitam. Uneori, pentru ca stiu cât de bine suntem ancorati în realitatea materiala si deci, nu credem în presimtiri, Îngerii Pazitori iau chipul unor oameni, care ne sugereaza sa întreprindem, sau sa nu întreprindem, o anumita actiune. Dar, nu ne obliga niciodata ! Ci noi suntem aceia care trebuie sa ne alegem calea! Parintele Luminilor, Creatorul nostru, Îsi manifesta grija pentru creatiile Sale prin intermediul Îngerilor, aceste Entitati de Lumina, pe care ni-i trimite, pentru a ne îndruma pe calea cea dreapta, si a ne ajuta sa înfaptuim numai BINELE ! Niciodata Îngerii Domnului nu sunt cei care ne ajuta în actiunile noastre menite a face RAU cuiva, indiferent de cât de îndreptatiti ne-am considera noi sa platim cuiva raul pe care ni l-a facut cândva.
Cei mai multi dintre oameni se nasc cu câte un Înger Pazitor. Acesta vegheaza la dezvoltarea copilului, facând ceea ce este bine pentru el, scapându-l din cele mai periculoase situatii în care intra, încercând sa cunoasca lumea în care va trai pentru un timp, protejându-l uneori chiar împotriva unor parinti denaturati ! Se zice ca fiecare se naste cu norocul sau ! Unii oameni, care s-au nascut "sub o stea norocoasa" pot avea chiar mai multi Îngeri în preajma lor ; si astfel, totul le reuseste în viata în mod fericit. Pe când altii, se nasc fara Înger Pazitor, având ca misiune de început sa-si câstige unul ! Pe masura ce trecem de perioada copilariei, în functie de faptele noastre, Îngerii se apropie sau se departeaza de noi. Odata pierdut, un Înger Pazitor nu se mai întoarce în preajma noastra, decât prin rugaciuni fierbinti catre Domnul, si printr-o cainta sincera din partea noastra pentru faptele comise!
Deci, pentru a capata un Înger Pazitor, trebuie sa ne rugam ! Dar cum ? Si unde ? Mântuitorul Însusi ne spune :"Tu însa, când te rogi, intra în camara ta si, închizând usa, roaga-te Tatalui Meu, Care este în ascuns, si tatal tau , Care vede în ascuns, îti va rasplati tie." (Matei, 6, 6). Multi, auzind aceasta, au interpretat ca trebuie sa fii singur acasa, sa te încui, si apoi sa te rogi lui Dumnezeu ca sa te ajute, neavând neaparat nevoie sa mergi într-o biserica pentru asta. De fapt, prin "camara ta", se întelege inima, cugetul, catre care trebuie sa te îndrepti când te rogi ! Desigur, ca si modul individual de rugaciune este bun, dar se potriveste mai mult calugarilor si calugaritelor, care si-au închinat de buna voie viata lui Hristos, si s-au retras într-o mânastire. Precum si pustnicilor, care se izoleaza, si care prin rugaciuni neîncetate si posturi, ajung la o anumita desavârsire, si, în linistea lor, se roaga pentru întreaga omenire ! Dar noi, crestinii obisnuiti, care suntem mai slabi, si deci mai vulnerabili la ispite, avem nevoie de BISERICa, unde, sa ne rugam în pace si, macar pentru o ora, "lepadându-ne grijile", care, de multe ori, nu ne lasa nici sa dormim noaptea, sa intram in comuniune cu Însusi Dumnezeu, Tatal nostru din Ceruri ! Trebuie stiut ca biserica nu este numai o cladire, un templu, unde se tin slujbele religioase, ci în primul rând este un simbol. Biserica Crestina a fost întemeiata de Domnul nostru Iisus, când, dupa Înaltarea Sa la Ceruri, a trimis Duhul Sfânt, Mângâietorul promis, care S-a revarsat, pentru prima oara, în dimineata Cincizecimii, peste cei 3000 de ucenici ai Sai, adunati în pace, în numele Sau. Ca simbol, Biserica închipuie, pe Pamânt, Împaratia Cerurilor, preotul cu Sfânta Evanghelie în mâna, reprezentându-l chiar pe Iisus. Deci, cum vom dori noi sa intram în Împaratia Cerurilor, când ni se vor fi terminat zilele pe Pamânt, daca nu putem sa intram, macar din când în când, în Biserica ?! La Sfânta Liturghie, preotul face invocarea Duhului Sfânt si apoi conduce tot ritualul care are ca scop înaltarea rugaciunilor catre Dumnezeu. Rugaciunile preotului, se unesc cu rugaciunile celorlalti crestini, într-una singura, mult mai puternica decât suma rugaciunilor celor prezenti la Sfânta Liturghie. Aceasta rugaciune este mai bine primita de Domnul decât cea individuala ! "Acolo unde vor fi doi adunati în numele Meu, voi fi si Eu !" , ne spune tot Mântuitorul.
În timpul slujbei preotul rosteste : "Înger de pace, îndreptator, pazitor, sufletelor si trupurilor noastre la Domnul sa cerem!", iar credinciosii se alatura : "da, Doamne !" Ca urmare, între "Crez" si "Tatal nostru", coboara Îngerii Domnului în biserica, iar toate rugaciunile facute din suflet sunt ascultate ! Aici si acum se pot capata, sau recâstiga ÎNGERII PaZITORI pierduti cândva! Se cuvine sa-i primim cu smerenie !

Marin Iorga

BUCATARIA DE POST

Rubrica realizata de Gratiela IORGA

"Postul ocroteste orice virtute. Este începutul luptei spirituale, cununa celor cumpatati, frumusetea fecioriei si sfinteniei, stralucirea cuminteniei, începutul vietii crestine, mama rugaciunii, izvorul cuminteniei. El învata linistea si este înaintemergatorul tuturor celorlalte fapte." Sf. Isaac Sirul

Placinta cu ciuperci
Foi de placinta ; 500g ciuperci ; 50g margarina ; 1 ceapa ; sare ; piper.
Se prepara aluatul din 250g faina, 250g margarina, ˝ pahar apa calda si sare, si se lasa la rece.
Se spala bine ciupercile si se taie felioare subtiri. Se înabuse pe foc, într-o cratita acoperita, în margarina cu ceapa taiata solzisori, sarea si piperul. Când s-au muiat si zeama din ele a scazut, se lasa sa se racoreasca. Se împarte aluatul în doua. Una din jumatati se întinde de forma ti marimea tavii. Se unge forma, se aseaza foaia si se coace la cuptor. Se scoate din cuptor, se întind ciupercile scazute si racorite pe toata suprafata foii, iar jumatatea cealalta de aluat care s-a pastrat la rece se întinde si se pune în tava deasupra compozitiei si se da din nou la cuptor sa se rumeneasca.

Salata de conopida
1 conopida de marime medie; 4 linguri ulei; 2 linguri otet sau zeama de lamâie.
Conopida se spala, se îndeparteaza frunzulitele verzi si se fierbe în apa cu sare fara sa se lase prea mult ca sa nu se zdrobeasca.
Se lasa sa se raceasca, se desface buchetele, se aseaza în castron si se toarna deasupra amestecul de ulei si otet.

Melomacarona
1 ˝ ceasca de ulei; ˝ ceasca de margarina; 1 ceasca zahar; ľ ceasca suc de portocale; Ľ ceasca de coniac (facultativ); 2 lingurite coaja de portocala; 1 lingurita praf de copt; 1 lingurita bicarbonat; 8 cesti faina; ˝ kg nuca macinata; 2 lingurite scortisoara.
Sirop: 2 cesti apa; 2 cesti zahar; 2 cesti miere.
Într-un vas suficient de mare se pun primele sase ingrediente si se amesteca cu mixerul timp de 4 minute, la viteza cea mai mare. Într-un lighenas se pune toata faina, se amesteca în faina praful de copt si amoniacul si se toarna compozitia obtinuta mai sus. Se framânta bine. Aluatul obtinut este relativ moale. Din el se întind foi mici, rotunde, groase de 1 cm care se taie în forme diferite (inimioare, trifoi, semiluna etc.) cu forme speciale. Se aseaza în tava si se coc la cuptor potrivit, astfel încât sa se rumeneasca usor. Se scot si se afunda în oala cu siropul fierbinte, pregatit în prealabil prin fierbere 5 minute a ingredientelor pentru sirop. Pentru ca sunt fierbinti, se lasa foarte putin si se scot cu lingura de spuma, cu grija sa nu se farâme. Se pun în strecuratoare sau în castron pe un gratar astfel încât siropul care prisoseste sa se poata scurge. Fiecare melomacarona însiropata se pudreza pe ambele parti cu amestecul de nuca macinata si scortisoara. Se aseaza în platou unele peste altele.
Atentie! Siropul trebuie sa fie în permanenta fierbinte.

Pofta buna !