Buletinul "Calea de lumina"
AN V, Nr. 47, MARTIE 1998

APOCALIPSA COPACILOR

Cine a iesit din casa singur, seara sau dimineata, pe întuneric, în timp ce FURTUNA DE GHEATa bântuia asupra Québecului în luna Ianuarie, anul de gratie 1998, sunt sigur ca a avut senzatia ca este martor ocular al unui fenomen unic, de o asemenea grandoare, ca nu-l va putea uita niciodata ! Ca-ntr-un basm, mergeai, parca, printr-o padure de sticla, neînsufletita, imobila. Singura miscare perceputa era ploaia slaba si marunta, care cadea blând dintr-un cer neobisnuit de luminos în acele nopti, cer netulburat de nici-o scânteiere de pe pamânt... Tacerea mormântala care cuprinsese totul, nu era întrerupta decât de trosnetele intermitente ale crengilor, sau chiar ale copacilor întregi, care se pravaleau dintr-o data la pamânt, antrenând în cadere orice fir sau cablu întâlnit. Daca vei fi traversat unul din numeroasele parcuri împadurite, una din mândriile Quebecului, vei fi avut strania impresie ca vezi o turma de oi, decimata la întâmplare cu maiul, de un zmeu nemilos, dintr-o poveste care vine din negura timpului. Cea mai afectata de furtuna de gheata, dintre provinciile Canadei, a fost Québecul. Québecul, a carui principala forta economica sta în electricitate, electricitate fara de care nu misca aproape nimic pe aceste tarâmuri batute de vânturi, zacea cu stâlpii si retelele sale electrice la pamânt, asemenea unui om puternic, care toata viata lui a fost într-o stare de sanatate perfecta, si dintr-o data cade la pamânt, lovit de paralizie ; iar babele firoscoase se întreaba, facându-si cruce: "ce-o fi avut Dumnezeu cu acest om atât de bun si în putere ?!". Încarcati de gheata, stâlpii uriasi de înalta tensiune se prabuseau, ca într-un domino macabru, facuti parca din plastelina, de mâna unui copil ! Astazi, în lume, se petrec tot felul de fenomene grave ca : inundatii, secete, taifunuri, cutremure de pamânt, epidemii, etc. Desi, aparent blânda, aceasta furtuna de gheata, prin consecintele ei, se poate înscrie pe lista calamitatilor naturale de prim rang. Urmarile ei se vor cunoaste mult timp, în special, în "punga" Québecu-lui ! De asemenea, daca o ploicica ne-a pus la pamânt, cum vom putea rezista focului de sus, ce va arde pamântul pâna la 3 stânjeni, atunci când Ziua Domnului va veni ? Si totusi, cei mai multi oameni nu vor sa înteleaga, ca aceasta, ca si toate celelalte plagi, sunt AVERTISMENTE trimise de Dumnezeu noua, spre îndreptarea, si nu spre nimicirea noastra, iar despre ele sta scris în Biblie. "Iata Domnul pustieste pamântul si îl preface în desert, rasturnând fata lui si împrastie pe locuitori."(Isaia 24, 1). "Pamântul este pângarit sub locuitorii lui, caci au calcat legea, au înfrânt orânduiala si legamântul stricatu-l-au pe veci ! Pentru aceasta, blestemul mistuie pamântul si locuitorii îndura pedeapsa lor ; drept aceea cei ce locuiesc pe pamânt sunt mistuiti, iar oamenii ramasi sunt putini la numar !" (Isaia 24.5,6) Dupa frica sau nelinistea, simtite pe parcursul unor calamitatii, majoritatea oamenilor prefera sa-si linisteasca constiinta, considerându-le ca pe niste întâmplari care nu au absolut nici-o legatura cu Dumnezeu care, pentru multi, nici nu exista ! Si totusi, acestea sunt semne clare ale APOCALIPSEI care s-a apropiat. "Si precum a fost în zilele lui Noe, asa va fi si venirea Fiului Omului. Caci precum în zilele acelea dinainte de potop, oamenii mâncau si beau, se însurau si se maritau, pâna în ziua când a intrat Noe în corabie, si n-au stiut pâna ce a venit potopul si i-a luat pe toti, la fel va fi si venirea Fiului Omului." (Matei 24. 37-39). Oamenii de azi cauta tot felul de explicatii stiintifice ale fenomenelor, iar ceea ce nu poate fi explicat stiintific, pun pe seama hazardului. Pe scurt, asupra locuitorilor Québecului care, de prin anii ’60, L-au parasit pe Dunmezeu si bisericile Sale, devenind "liberi", s-a abatut FURTUNA DE GHEATa, ca UN SEMN AL APOCALIPSEI ce va sa vina : "Si va trimite pe îngerii Sai, cu sunet mare de trâmbita, si vor aduna pe cei alesi ai Lui din cele patru vânturi, de la marginile cerurilor pâna la celelalte margini" (Matei 24.31), iar ceilalti vor fi distrusi. Asa dupa cum odinioara, pentru a smeri pe egiptenii care apasau cu jug greu poporul lui Israel, îngerii Domnului au omorât pe întâii lor nascuti, chiar si din animale, tot astfel, în Québec au fost distrusi, de aceasta data, COPACII ! Desigur ca pomii, ca si animalele, nu au nici-o vina ; dar Dumnezeu, care iubeste atât oamenii, vrea sa le dea înca o sansa, sa se pocaiasca, privind la acest masacru al copacilor. Dar care dintre copaci au fost distrusi ? Pentru a continua paralela începuta, cu Egiptul antic, putem considera ca au fost distrusi "întâi-nascutii" dintre copaci. "Iar la miezul noptii a lovit Domnul pe toti întâi-nascutii în pamântul Egiptului, de la întâinascutul lui Faraon, care sedea pe tron, pâna la întâi-nascutul robului, care sta în închisoare, si pe toti întâi-nascutii dobitoacelor." (Exod 12, 29). Prin întâii nascuti, în sens biblic, nu se înteleg neaparat cei care s-au nascut primii, ci cei mai iubiti, cei mai falnici ! În general, la oameni, ca si la copaci, cei mai apreciati sunt cei mai aratosi, cei mai mândri si plini de sine, si care în egoismul lor, se considera si cei mai buni. Ei nu vor sa se plece în fata nimanui, considerând ca ei personal nu au nimic de schimbat în atitudinea lor. Chiar daca sunt foarte tineri, sufera de RIGIDITATE, dar "nesupunerea este un pacat la fel cu vrajitoria si împotrivirea este la fel cu închinarea la idoli." (Regi 15, 23). Revenind la copacii din Québec, dupa furtuna de gheata din ianuarie 1998, s-a putut observa usor ca cei mai afectati au fost tot "întâi-nascutii", adica :

# cei care, înghetând, si-au pierdut elasticitatea, iar vântul i-a rupt datorita rigiditatii lor ; cei care hibernau, spre deosebire de cei care traiau intens - brazii, de exemplu, nu au avut nimic de suferit
# cei care s-au dovedit nepregatiti sa duca povara venita de sus - gheata - oricât de falnici si puternici pareau, si indiferent de vârsta lor.

În concluzie, dupa cum lesne s-a putut observa, furtuna de gheata nu a fost suportata la fel de toti copacii. În functie de soiul lor, de marimea si de adaptabilitatea lor la conditiile atmosferice, unii au fost distrusi complet, altii si-au pierdut unele crengi, în timp ce au fost si unii care nu au patit nimic. Tot asa se va întâmpla si cu oamenii, când ZIUA DOMNULUI VA VENI ! "Cerul si pamântul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. Iar de ziua si de ceasul acela nimeni nu stie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal." (Matei 24, 36). "Priveghiati deci, ca nu stiti în care zi vine Domnul vostru." (Matei 24, 42), iar pentru a fi mântuiti : "Intrati pe poarta cea strâmta, ca larga este poarta si lata este calea care duce la pieire si multi sunt cei care o afla. Si strâmta este poarta si îngusta este calea care duce la viata si putini sunt care o afla." (Matei 7, 13-14)

Marin Iorga