AN X, nr. 105-106, IANUARIE - FEBRUARIE 2003
AN X, nr. 105-106,
IANUARIE - FEBRUARIE 2003
CALEIDOSCOP
ASEZAMINTELE ROMANESTI DE LA LOCURILE SFINTE
In 1933, familia Samoila din Docarii-Tutovei doneaza un teren de circa 1000 mp Mitropoliei Bucurestilor pentru a se ridica un asezamant monahic in Palestina. Formalitatile dureaza mult timp, avand in vedere al II-lea Razboi mondial si apoi conflictele dintre palestinieni si Israel.
Intorcandu-ne in urma anilor, gasim printre primele asezaminte romano-ortodoxe, schitul de pe muntele Toborului, ridicat in 1847, de catre cuviosul monah Irinarh Rosetti. Tot el a ctitorit si o biserica ortodoxa romana la Nazaret.
In 1927, Patriarhul Miron Cristea decide construirea a doua asezaminte romanesti, unul la Ierusalim, altul pe malui raului Iordan. In perioada celui de al II-lea Razboi mondial, britanicii rechizitioneaza cele doua proprietati romanesti ca apartinand inamicului.
La 10 octombrie 1947 este numit ca reprezentant al Patriarhiei Romane la Locurile Sfinte, monahul Ioan Iacob (ulterior canonizat de catre BOR) pentru asezamantul de langa Iordan si arhimandritul Victorin Ursache pentru lavra Sfantul Sava.
La 15 mai 1948 se declanseaza conflictul israelo-arab, ceea ce face ca accesul la locurile romanesti sa devina inaccesibil.
In perioadele de acalmie (1950-1964) clerul romanesc este prezent in Israel, dar dupa 1964, zona pana la raul Iordan si inaltimea Golan sunt militarizate, astfel ca accesul la manastire este interzis. Abia in mai 1975, o delegatie a BOR se intalneste cu autoritatile locale, si in urma discutiilor purtate se resfinteste biserica din Ierusalim, cu hramul "Sf. Mare Mucenic Gheorghe".
Ulterior, dupa terminarea conflictului dintre Israel si Iordania, au continuat tratativele pentru redeschiderea manastirii de pe malul Iordanului.
In 1997, Guvernul Romaniei aloca 1,5 miliarde lei si munca voluntara a romanilor care lucrau in Israel, astfel ca incepe construirea cladirilor ce au adapostit primii pelerini din anul 2000.
IZBUCUL "DE LA CALUGARI"
Izbucul este un gen de izvor carstic intermitent sau temporar, depinde ce debit de apa are.
In muntii Apuseni, "la Calugari" este un izbuc cu ritm dublu de functionare, unic in hidrologia carstica.
Se afla la obarsia paraului Tomnatecul, afluient al Crisului Alb, seamana cu o chiuveta cu diametrul de 60 cm si o adancime de 1 m si se prelungeste cu un jgheab sapat in mod natural. Aceasta chiuveta se afla la poalele unui fag batran.
Chiuveta este goala, dar din cand in cand, un zgomot surd anunta venirea apei, un galgait puternic umple chiuveta, apoi apa se revarsa ca o cascada. Dupa putin timp, apa se retrage, chiuveta se goleste.
Este interesant ritmul acestui fenomen: cam la 10-20 minute apa isi face ciclul, apoi, dupa doua umpleri trece o ora pana se anunta o noua venire.
Denumirea locului, "la Calugari" vine probabil de la faptul ca a existat aici un schit sau o manastire.
Cu sensibilitatea si inventabilitatea sa, taranul roman a tesut in jurul acestui fenomen legende si credinte.
Dr. Gabriela Dancescu