Buletinul "Calea de lumina"
AN III, nr. 26, IUNIE 1996
DOCUMENTAR
SFÂNTA ICOANA FACATOARE DE MINUNI DE LA MÂNASTIREA NEAMT
Dupa coborîrea Sfântului Duh asupra apostolilor si a Sfintei
Fecioare, s'au împartit prin tragere la sorti fiecare unde are sa mearga sa duca
cuvântul Evangheliei.
În bisericile primitive a primilor ani nu existau icoane, dar dorinta fierbinte a
credinciosilor de a simti vizual prezenta Mântuitorului, a dus la zugravirea icoanelor
simbolice, ca de exemplu: semnul crucii ca simbol al credintei ; ancora ca simbol al
sperantei crestine ; porumbelul ca simbol al Duhului Sfânt, vita de vie, mielul,
pastorul, pestele ca simbol al Mântuitorului ; corabia ca simbol al Bisericii etc.
În jurul anului 35, pe când Sfântul Apostol Petru se afla la Lida, credinciosii au
ridicat o sfânta biserica. Aici se adunau ucenicii si credinciosii ridicând fierbinti
rugaciuni, aici faceau frângerea pâinii.
Minunea dumnezeiasca nu a întârziat, si pe stâlpul bisericii a aparut chipul Fecioarei
Maria cu toate ca în acele timpuri Fecioara traia la Ierusalim.
Auzind despre aceasta minune, Fecioara Maria a venit la Lida, unde impresionata a
binecuvântat prima icoana crestina, primind, astfel, darul de a face minuni. Prima copie
a acestei icoane facatoare de minuni se afla la mânastirea Neamt. Iata istoria ei :
Tânar fiind, Sfântul Gherman - care a trait pe vremea Sfântului Petru al II-lea,
Patriarhul Constantinopolului, în jurul anului 665 - pleaca în pelerinaj la Locurile
Sfinte, ajungând si la Lida. Impresionat de Sfânta Icoana ce o reprezenta pe Sfânta
Fecioara, a pus zugravii sa-i faca o copie. Icoana a fost zugravita în culori. Pe o fata
este chipul Maicii Domnului, iar pe cealalta parte este Sfântul Gheorghe.
În urma persecutiilor pornite împotriva icoanelor, Sfântul Gherman I, Patriarh al
Constantinopolului, trimite copia icoanei din Lida - în jurul anului 739 - la Roma pentru
a fi protejata. Aici Sfânta Icoana ramâne timp de 106 ani.
În timpul Patriarhului Metodie I Marturisitorul, Sfânta Icoana este adusa de la Roma la
Constantinopol, unde ramâne timp de 555 ani.
Pe la anul 1400, reîncepe lupta împotriva sfintelor icoane, si împaratul Ioan
Paleologul, împreuna cu Patriarhul Metodie, trimite Sfânta Icoana Mitropolitului Iosif
al Moldovei, iar lui Alexandru cel Bun îi trimite o coroana, o mantie si un sceptru.
Toate acestea în chip de dar si pretuire fata de Moldova.
Icoana sfânta a Maicii Domnului este gazduita de Mitropolia Sucevei pâna în anul 1415,
când Mitropolitul Iosif, împreuna cu Alexandru Musat Voda au daruit-o ei însisi,
Mânastirii Neamt, unde se afla si astazi.
Aceasta icoana, facatoare de minuni, este venerata de credinciosii români, care fac
pelerinaj sa I se închine.
Sfânta Fecioara împarte daruri, vindecari si mângâieri tuturor acelora care cu
credinta si evlavie îi ridica rugaciuni pentru mântuirea sufletelor lor.
Dr. Gabriela Dancescu
(Din "Viata Preasfintei Fecioare Maria" de monahul Gamaliil Pavaloiu)