Buletinul "Calea de lumina"
AN V, nr. 50, IUNIE 1998

DOCUMENTAR

PISCURILE CEAHLAULUI SI PIRAMIDELE EGIPTULUI

Acum mai bine de 30 de ani, am citit într-o carte de specialitate, în limba germana, scrisa de un arheolog german, despre faptul ca civilizata din nordul Dunarii dezvoltata în jurul "cetatii muntoase din Carpati" este cu mult mai veche decât cele din sud, în speta civilizatia Egiptului antic. Acelasi autor afirma ca piramidele au fost construite de experti din regiunea muntilor nostri, deci de catre daci, luând model muntii si în special formele piramidale din Ceahlau - munte sfânt al stramosilor nostri care aveau cultul soarelui -, si dadea ca exemplu, cuvântul RAZE, format din RA = zeul soarelui (identic la egipteni) si ZE = zeu. Acest autor mai afirma ca, în urma analizelor de laborator, s-a constatat ca aurul din comorile piramidelor egiptene era extras din muntii Apuseni. Sunt de asemenea amintite o serie de coincidente, printre care, aceea ca în muntii Vrancei exista o zona numita Valea Serapusului, ori cuvântul Serapus este inexistent în limba româna, dar e curent în limba egipteana. Zeii traiau pe vârful muntilor, iar din acest mit s-au nascut piramidele, astfel ca faraonii sa fie mai aproape de zeul RA - zeul soarelui.
Au trecut anii, si spre surprinderea mea, în ziarul "Ziua" din 23 Mai 1998, a fost publicat un comentariu asupra unei dezvaluiri senzationale a Conf. Dr. Ioan Ticleanu, de la Facultatea de geologie a Universitatii din Bucuresti. Desigur, afirmatiile dl Ticleanu sunt tot ipoteze, dar ele contin coincidente precise.
Domnia sa este un mare amator si iubitor al muntilor Carpati, în special a muntelui Ceahlau - unde a petrecut o buna parte a tineretii, si unde a revenit neîncetat -.
În preumblarile sale, prin Ceahlau, a fost fascinat de vârful muntelui Toaca (1900 m), care are o forma piramidala, cu baza absolut patrata, cu latura de 296 m, înaltimea de 107 m, iar panta dinspre partea de nord este de 52ș, identica cu binecunoscuta piramida a lui Keops. Asemanarile dintre vârful Toaca si piramida lui Keops sunt tulburatoare, astfel raportul dintre laturile bazei si înaltime are aceleasi valori, dar piramida Toaca are o vechime de cel putin 10 mii de ani, pe când piramida lui Keops este datata de 2500 ani î. de Hr., ceea ce duc la ipoteza ca piramidele egiptene îsi au arhetipul în Ceahlau. Din cercetarile facute se crede ca vârful muntelui Toaca a fost modelat în forma de piramida. "Egiptenii au construit mai întâi piramida în trepte, apoi asa numitele piramide strâmbe, apoi cele drepte. Toate trei modelele se regasesc la Toaca", spune dl Ticleanu. Lânga Toaca se afla vârful Panaghia (un alt nume pentru Maica Domnului) si Piatra Ciobanului, toate trei asezate pe aceiasi axa. Piatra Ciobanului se afla la vest de Toaca, la fel ca si mormântul lui Osiris, divinitate suprema a egiptenilor, care era cioban, fata de templul aflat în apropierea sa.
Doar doi munti au, în România, câte o sarbatoare : muntele Gaina si Ceahlaul. Acesta din urma a fost munte sfânt al dacilor, unde era adorat soarele. Sarbatoarea s-a perpetuat pâna în zilele noastre, când satenii, la 6 August, urca de cu noapte muntele pentru a se ajunge în vârf dimineata, sa vada rasaritul soarelui. "Ziua Muntelui" nu poate fi confundata cu "Schimbarea la fata" sarbatorita de ortodocsi la aceeasi data !
Atestat arheologic, este faptul ca s-au gasit asezari vechi de 10 mii de ani (printre cele mai vechi în Europa), la înaltimi de 1300-1800 m. Se presupune ca erau asezari de sacerdoti, care adorau soarele rasarind de dupa piramida de pe Toaca.
Toate aceste date si observatii intra deocamdata în domeniul ipotezelor, pâna la confirmarea lor stiintifica.
"Stim prea putine despre trecutul nostru, ca sa ne grabim a contrazice o astfel de ipoteza, oricât de îndrazneata ar parea, fara argumente la fel de puternice ca si cele care o sprijina. Desi în sinea noastra suntem mândrii ca suntem români, ne-am resemnat precum ciobanul din Miorita în fata sortii implacabile. Românul zice "noi nu vom ajunge niciodata ca ei", "noi nu vom face niciodata ca ei", " noi nu avem ce au ei" . Poate ne vom explica aceasta lipsa de încredere în noi însine dupa ce vom explica cum am trecut noi de la faimoasa cultura Cucuteni, cu case mari si ferestre, la bordeiele sapate în pamânt" (ziarul Ziua).
De asemenea, gândul ne duce spre alte vestigii dacice pastrate în muntii nostri, prea putin cunoscute în lume. Sunt tratate scrise despre calendarul aztec sau cel de la Stonehenge (datat la 2400 î. de Hr.), dar calendarul de la Sarmisegetuza, care este datat ca fiind cu cel putin 15-20 de mii de ani î. de Hr. (Arh Silvia Paun), nu figureaza nici macar în Larousse !
Menirea arheologilor si istoricilor români este sa faca cunoscut comorile mostenite de la stramosii nostri.

Dr. Gabriela Dancescu