Buletinul "Calea de lumina"
AN VI, nr. 63-64, IULIE - AUGUST 1999

DOCUMENTAR

INGINERII PANCULESCU SI EIFFEL

În casa unde acum se afla astazi muzeul "Nicolae Iorga" din Valenii de Munte, Prahova, a zacut de gripa, timp de 10 zile, prietenul inginerului Gheorghe Panculescu - Alexandre Eiffel -. Întâmplarea a avut loc în 1879.
În 1869, ing. Panculescu este absolvent al Politehnicii din Zürich, si la recomandarea lui Vasile Alecsandri îl cunoaste pe Alexandre Eiffel. Inginerul francez l-a angajat în cadrul întreprinderii pe care o conducea. În scurt timp, inginerul român a ajuns unul din cei mai buni specialisti în domeniul rezistentei materialelor si dimensionari, astfel ca devine seful unui sector important al firmei Eiffel.
În 1878, un asociat al lui Eiffel, Gouillour, împreuna cu ing. Panculescu sunt detasati în România în vederea construirii drumului feroviar Bucuresti-Predeal. La realizarea lucrarii s-a pus în practica sistemul de lucru inventat de ing. Panculescu. Datorita metodei de montarea sinei pe traverse în afara spatiului caii ferate, s-a reusit terminarea lucrarii în numai 11 luni !
Aflând despre succesul tehnicianului român, Eiffel a venit la Ploiesti, în mai 1879, spre a se convinge la fata locului de modul cum a decurs aplicarea sistemului initiat de Panculescu.
În casa din Valenii de Munte, pe care o va cumpara Nicolae Iorga peste trei decenii , Eiffel i-a vorbit gazdei despre proiectul sau, înaltarea unui turn iesit din comun, la Paris, pentru Expozitia universala din 1889. Oaspetelui i-a venit ideea de a folosi metoda Panculescu în asamblarea si ridicarea turnului, folosind subansamble metalice confectionate la sol si asamblate dupa aceea pe masura ce se înalta lucrarea.
Pusa în aplicare, aceasta procedura a uimit pe specialistii vremii, mai ales ca monumentala constructie din Paris a prins contur într-un timp extrem de scurt. Lucrarea a fost terminata în 2 ani, 4 luni si 9 zile, cu ajutorul a 300 lucratori care au montat 12 mii de subansamble.
Ing. Panculescu a fost numit inspector general al Cailor Ferate Române. În calitate de inginer, specialist în rezistenta materialelor a participat la construirea drumului feroviar Ploiesti-Slanic, a avut o contributie importanta la ridicarea podului de la Cernavoda, unde a efectuat calculele tehnice, a înaltat podul de la Mircesti, a luat parte la îndiguirea Dunarii la Sulina etc.
Inginerii Panculescu si Eiffel au decedat în acelasi an, 1922.

Simion Savescu

******

IASI - MÂNASTIREA CETATUIA -

Din inima orasului vezi doua dealuri fata-n fata. Pe fiecare se înalta falnic câte o mânastire : Cetatuia si Galata.
Sub scurta domnie (4 ani) a lui Gheorghe Duca, s-a ridicat si terminat în 1672 Mânastirea Cetatuia, care a fost închinata Patriarhiei de Ierusalim si a ramas sub administratia acesteia pâna în 1863.
Ca arhitectura, biserica mânastirii este o copie în miniatura a bisericii "Trei Ierarhi". Cele doua turle, una cu baza stelara, cealalta patrata, au doua rânduri de ocnite despartite de brâie rasucite. Deasupra usii principale este stema Moldovei.
Pictura originala a fost realizata de fratii Dima, Nicolae si Stefan Zugravul. Pe peretele vestic, în dreapta pronaosului e pictat ctitorul si familia sa.
În exterior, pe zidurile groase se sprijina metereze si turnuri de aparare. Clopotnita este deasupra intrarii principale, având doua etaje. În incinta mânastirii se afla palatul domnesc, cladit din piatra.
De-a lungul timpului si-au gasit refugiu între zidurile mânastirii, populatia la invazia tatarilor din 1758, mitropolitul Dosoftei (1674), Dimitrie Cantemir (1711, rascoala mercenarilor), Mihai Racovita (1717), când Iasul a fost asaltat de un detasament habsburgic.
Din secolul al XVIII-lea aici a functionat un spital militar pâna la sfârsitul primului Razboi mondial.

Dr. Gabriela Dancescu
(extras din Magazin, 1 Iulie 1999)