AN IX, nr. 101-102, SEPTEMBRIE - OCTOMBRIE 2002

MUZEE TARGOVISTENE
Prof dr Mihai Oproiu, Anda Andronescu
(Targoviste - Ghid turistic, ed. Bibliotheca, Targoviste 2001)

MUZEUL TIPARULUI SI AL CARTII ROMANESTI VECHI
(Apartine Complexului National Muzeal "Curtea Domneasca")

Inaugurat la data de 11 mai 1967 intr-o cladire construita in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, in stil neoromanesc, dupa planurile arhitectului Ion Mincu, pe beciuri cantacuzine de secol XVII, Muzeul tiparului si al cartii romanesti vechi adaposteste marturii ale civilizatiei unui popor exprimata printr-unui dintre cele mai profitabile in timp mestesuguri - tiparul.
Incepand cu aparitia scrisului si continuand cu inventarea tiparului cu litere mobile de catre Gutemberg (Germania, 1440) si raspandirea lui in Europa, muzeul prezinta dovezi ale trudei mesterilor tipografi si miniaturisti, care au inceput la Targoviste. Macarie, Dimitrie Liubavici, Oprea Logofatul, Coresi, Antim Ivireanu, Mitrofan Gregoras, Meletie Macedoneanu, sunt numai cativa dintre acestia.
Dar mentorul aparitiei tiparului in Tara Romaneasca este voievodul Radu cel Mare, in timpul caruia si cu sprijinul lui, Macarie tipareste la Manastirea Dealu primele carti religioase, in limba slavona: Liturghier (1508), Octoih (1510), Evangheliar (1512). Regasim in muzeu dovezi ale eforturilor de a tipari la Targoviste si Brasov in limba slavona, Dimitrie Liubavici (Apostol, 1547), o editie si pentru Moldova, Oprea Logofatul si Coresi care tiparesc in limba sIavona (Octoih slavonesc, 1557, Triod penticostar, 1558) dar si in limba romana (Intrebare crestineasca, Brasov 1559).
Este evidentiat meritul voievodului Matei Basarab care, dupa o perioada de aproape un secol de stagnare, din cauza vremurilor neprielnice, reia initiativa sprijinirii activitatii culturale prin raspandirea tiparului. In vremea sa au aparut la Govora Pravila cea mica (1640), prima carte de legi, si Evanghelia invatatoare (1642), carte care a fost retiparita de catre Meletie Macedoneanu la Manastirea Dealu (1644). Activitatea tipografica constituie o preocupare si pentru tipografii din celelalte provincii romanesti: Cazania lui Varlaam (Iasi 1643), Noul Testament de la BaIgrad (Alba Iulia, 1648) tiparit sub ingrijirea mitropolitului Simion Stefan, Biblia de la Bucuresti (1688) si nu in ultimul rand Indreptarea legii (1652), carte tiparita in chiliile fostei Mitropolii de la Targoviste, toate aceste eforturi vorbesc vizitatorului despre continuitatea de limba si cultura a tuturor romanilor in intreg spatiul romanesc.
Dezvoltarea culturii si implicit a tiparului evolueaza in secolul al XVIII-lea cu mai multa usurinta si rapiditate, se tiparesc manuale scolare, carti de legi si primele ziare. Curierul romanesc (Bucuresti, 1829), Albina romaneasca (Iasi, 1829), Gazeta de Transilvania (Brasov, 1838), meritul in aparitia primelor ziare revenind scriitorilor I. H. Radulescu, Gheorghe Asachi si Gheorghe Baritiu.
Muzeul tiparului si al cartii romanesti vechi prezinta vizitatorului editii princeps, carti rare, arta plastica si este o dovada vie a dezvoltarii culturii pe teritoriul celor trei provincii romanesti.

MUZEUL SCRIITORILOR TARGOVISTENI
(Apartine Complexului National Muzeal "Curtea Domneasca")

Muzeul scriitorilor targovisteni a fost inaugurat la 30 decembrie 1968 si este adapostit in casa scriitorului I. Al. Bratescu Voinesti, construita intre anii 1897-1898, "un roman de toata frumusetea", cum marturisea insusi scriitorul.
Structurat pe mai multe sectiuni, acest lacas de cultura ne introduce in atmosfera Evului Mediu cand Targovistea era primul centru cultural al tarii. Regasim aici prima mare realizare targovisteana "Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie" - o redactare a literaturii parenetice de tip bizantin.
Aici, la Targoviste realiza Balthazar-Walther cronica astazi pierduta "Scurta si adevarata descriere a faptelor savarsite de Ioan Mihai, domnitorul Tarii Romanesti, preastralucitul, preamaritul si preaviteazul ... (Görliz, 1599), iar Stavrinos scria in limba greaca poemul "Vitejiile prea piosului si prea viteazului Mihai Voievod" (Venetia, 1785).
In vremea lui Matei Basarab, umanistul Udriste Nasturel, traducator si protector al tiparului este primul stihuitor cult, aici, la Targoviste unde Petru Cercel isi exercita talentul de poet-stihuitor pe scaunul Basarabilor.
O a doua sectiune a muzeului il prezinta pe Ienachita Vacarescu parintele gramaticii romanesti", cum ii numea Heliade Radulescu, autorui vestitului Testament: "Urmasilor mei Vacaresti / Las voua mostenire / Cresterea limbei romanesti / S-a patriei cinstire". Aceste cateva versuri capata valenteIe culturii romanesti si a biruintei scrisului in limba romana.
Poeta romanca de limba franceza, Elena Vacarescu, nepoata primului dintre Vacaresti imbina romantismul cu accentele simboliste si are o contributie majora la deschiderea literaturii romane spre valorile spiritualitatii universale. "Rapsodul Dambovitei" este ecoul liric al cantecelor populare romanesti tradus in limba franceza, volum pentru care, autoarea a primit premiul Academiei Franceze. Reprezentanta Romaniei la Liga Natiunilor de la Geneva alaturi de diplomatul Nicolae Titulescu, Elena Vacarescu a fost membra a Academiei Franceze si membra de onoare a Academiei Romane. Vizitatorul regaseste in muzeu cateva dintre scrierile poetei: "Le jardin passioné", "Amor vincit", romanul "Rada" si piesa de teatru "Cobzarul".
Considerat drept primul poet modern in literatura romana, Vasile Carlova patrunde in literatura cu numai cinci poezii influentate de poezia romantica franceza a lui Volney: "Pastorul intristat", "Ruinurile Targovistei", "Inserare", "Rugaciune", "Marsul ostirii romane".
Grigore Alexandrescu ofera vizitatorului o poezie romantica influentata de romantismul francez din poeziile lui Lamartine, Volney, meditatia in fata trecutului glorios al patriei pe care il descopera in vizita facuta pe valea Oltului impreuna cu prietenul sau, scriitorul Ion Ghica: "Umbra lui Mircea. La Cozia", "Rasaritul lunii. La Tismana", "Morminte. La Dragasani", "Adio. La Targoviste", "Trecutul. La Manastirea Dealu" etc.
Contribuind la consolidarea literaturii romane moderne, Ion Heliade Radulescu, a inlesnit transmiterea mai departe a unor puternice traditii culturale, fiind in aceiasi timp cel care a luptat sa faca din orasul Targoviste simbolul inaltarii si gloriei romanesti. Poeziile sale: "Cantarea diminetii", "Poezia", "O noapte pe ruinurile Targovistei", "Fragment", "In asteptarea lui 1848", "Adio la patrie", "Sfanta cetate", "Armata romana inaintea Dumnezeului puterilor", poarta numele de Targovistenele.
1. H. Raduiescu are meritul de a scoate in anul 1829 primul ziar din Tara Romaneasca, "Curierul romanesc". Fondator alaturi de Ion Campineanu a Societatii filarmonice» (1833), Heliade sprijina dezvoltarea teatrului romanesc si editeaza "Gazeta teatrului national" (1835-1836). Este considerat drept cel mai important ctitor de cultura din prima jumŕtate a secolului al XIX-lea.
Alexandru Vlahuta, autorul "Romaniei pitoresti" debuteaza in ziarul Armonia cu poezia "Dormi in pace", ca membru al societatii culturale "Progresul", care milita pentru diminuarea statutului de oras obscur al Targovistei.
Camera de lucru a lui Bratescu-Voinesti ne aminteste de momentele petrecute de scriitor impreuna cu familia si prietenii sai, de clipele de inspiratie cand a scris "Privighetoarea", "Moartea lui Castor", "Puiul".
Nascut la Voinesti - judetul Dambovita, in 1915, profesorul Vasile Florescu lasa culturii romane doua lucrari de o inalta tinuta stiintifica: "Conceptul de literatura veche. Geneza si evolutie. Rolul sau in istoria artei si teoriei literaturii" (1968) si "Retorica si neoretorica. Genezŕ. Evolutie. Perspective." (1973), dovedind temeinice cunostinte de lingvistic., estetica, teoria literaturii, istorie, logica, filozofie.
Prozator, istoric literar, eseist, ziarist si om de teatru, Ion G. Vasiliu patrunde in viata orasului Targoviste cu indrazneaIa omului de cultura care face totul cu patima, si face bine. Albumul "Targoviste" unde descrie istoria si monumentele sale, ii defineste si mai mult atasamentul fata de orasu1 care 1-a infiat.
In "Dictionaru1 de literatura al judetului Dambovita" cercetatorii Victor Petrescu si Serghie Paraschiva vorbesc, printre altele, despre infiintarea la Targoviste, dupa al II-lea Razboi mondial, a "scolii prozatorilor targovisteni"; miscare literara care cuprinde proza scrisa cu deosebit talent de Radu Petrescu ("Matei Iliescu", 1970, "O singura varsta", 1975, "Ocheanul intors", 2000), Mircea Horia Simionescu ("Ingeniosul bine temperat: dictionar onomastic", 1970, "Nesfarsitele primejdii", 1978, "Ulise si umbra", "Banchetul", 1982 "Povestiri galante", 1994, "Febra", 1998, etc.). Costache Olareanu ("Avionul de hartie", "Fals tratat de petrecere a calatoriei" 1982, "Lupul si chitanta", 1995), o serie intreaga de eseisti exceptionali care cultiva fictiunea stranie, absurdul, grotescul, atingand rafinamentul scrisului.
Muzeul scriitorilor targovisteni prezinta vizitatorului, editii princeps, corespondenta, mobilier de epoca, obiecte cu caracter memorial, arta plastica, fotografii, care vin sa ilustreze, in mod fericit, talentul scriitoricesc, framantarile oamenilor de cultura de pe aceste meleaguri.

Back