LA IISUS PE CRUCE

Dimitrie Bolintineanu

O, Christ cu par de aur si cuvântul dulce,
Din care se revarsa al mângâierii dar !
Tu însusi ai zis Christe, când te-a urcat pe cruce :
"Nu vrei sa faci, parinte, sa treaca-acest pahar ?"
Ce te gândeai tu oare vorbind asa, Iisuse ?
Gândeai ca o sa piara ce tu ai semanat ?
Gândeai ca fariseii au sa întoarca mâine
Poporul din credinta ce azi ai insuflat ?
Nu sunt acei puternici ce-mpiedica-o doctrina
Cu toata staruirea si influenta lor ?
Ea însasi, când nu are principiul de lumina
De viata si dreptate, ucide al ei zbor.
Doctrina ta e sfânta si are viata-n sine,
De-aceea pretutindeni lastari adânci a prins.
Cu cât aflat-a piedici si suferinti sublime,
Cu-atâta, peste lume în noapte s-a întins.
De-atunci de tiranie noi nu ne temem foarte
Când se arata însa aice pe pamânt !
O tiranie-n sânu-i aduce a ei moarte,
Si se arata-n viata cum naste un mormânt.

(O antologie a poeziei crestine românesti,
Ed. Realitatea, Bucuresti, 1991)

Ileana Mester

La icoana din odaia mare,
O maicuta a îngenunchiat.
Ruga se sfârseste'n asteptare.
Pentru a câta oara, i se pare,
Ca atâta drag si-atâta jale,
Va aduce'n pragu-i pe baiat ?

Îsi dorea sa'i vina-acum, feciorul,
De-undeva, din lume-nstraint.
De-un pustiu de vreme-i duce dorul.
Si-ar fi vrut sa-l vada azi, în sat,
Mândru, cu flacaii laolalta,
In gub nou si clopul înstrutat.

Clopotul doineste a chemare,
La biserica de lemn din sat.
Pleaca-n cet, maicuta, pe carare.
Cosu-i rânduit-a-ndestulare
Pentru sfânta taina de-nchinare,
Cu colac si ou încondeiat.

Slujba s'a sfârsit, spre dimineata
Si de-acum, satenii au plecat
Singura, maicuta-si da povata :
- "Daca Domnul-asa a judecat . . ."
Resemnata, sterge de pe fata,
Lacrima.
"Cristos a înviat !"

RUGACIUNE

Elena Farago

De cât oricând mai vrednici de ne-ndurarea ta.
Ne-om apleca genunchii în primavara asta, -
Fii Doamne, îndurator,
Si-i mântuie pe-aceea ce i-a orbit napasta,
Si-ai grija de orfanii ramasi din vina lor,
De cei gresiti te-ndura
Si de gresitii lor.

Ne-om închina si-om plânge mai mult decât oricând
În noaptea-n care însasi te-om îngropa stapâne,
Ca iar sa retraim
Ce ne-a-nvatat scriptura din vremile batrâne -
De ne-a ajuns pacatul prin care te slavim,
Îndura-te si iarta
Caci toti ne pocaim.

Îndura-te, Iisuse, în noaptea învierii,
Si fa ca din prinosul aprinselor faclii
Sa fie luminati,
Si-acei care-au fost jertfa ispitelor pustii,
Si-acei care hulit-au pe cei nevinovati
Caci cu ei toti, stapâne,
Prin tine suntem frati.

(O antologie a poeziei crestine românesti
Ed. Realitatea, Bucuresti, 1991)

Si primavara parca era alta,
curgea si luna altfel pe zaplaz . . .
Pe-atunci nu ne cioplise'n stânci, cu dalta,
mesterul timp, nici frunte nici obraz.

N'aveam taiate-n cremene nici fata,
nici lacrima, nici frunza cu cununi.
Mai mirosea a smeura si viata
si inimile noastre, a capsuni.

Pe-atunci purta si vântul flori în chica
si cântecul pe frunte, prour nou
si-n fiecare cuib de rândunica,
pui de heruvi, tâsneau din orice ou.

Cazuti din cer ori coborând din luna,
ne asteptau caisii în pridvor ;
mergeam cu ei la denii, împreuna,
si ne'nchinam ca ramurile lor.

Iisus venea cu roua în potire,
priveam adânc în ochii Lui adânci,
si înviam din orice rastignire,
când surâdeam pe crucile de-atunci . . .

(Poezii din Închisori,
Ed. "Cuvântul Românesc, 1982)

LA PASTI

George Cosbuc

Prin pomi e ciripit si cânt.
Vazduhu-i plin de-un rosu soare
Si salcile'n alba floare -
E pace'n cer si pe pamânt.
Rasuflul cald al primaverii
Adus-a zilele Învierii.

Si cât e de frumos în sat !
Crestinii vin tacuti din vale
Si doi de se'ntâlnesc în cale
Îsi zic : Hristos a Înviat !
Si râde-atâta sarbatoare
Din chipul lor cel ars de soare.

Si-un vânt de-abea clatinitor
Sopteste prin vazduh cuvinte :
- E glasul celor din morminte
E zgomotul zburarii lor !
Si pomii fruntile-si coboara,
Ca duhul Sfânt prin aer zboara.

E liniste. Si din Altar
Cântarea'n stihuri repetate,
Departe pâna'n vai strabate -
Si clopotele cânta rar :
Ah, Doamne ! Sa le-auzi în vale
Cum râd de drag si plâng de jale !

Biserica pe deal mai sus,
E plina astazi de lumina,
Ca'ntreaga lume este plina
De-acelasi gând din cer adus ;
În fapta noastra ne e soarta
Si viata este tot, nu moartea.

Pe deal se sue'ncetisor
Neveste tinere si fete,
Batrâni cu iarna vietii'n plete ;
Si'ncet în urma tuturor
Vezi sovaind câte-o batrâna
Cu micul ei nepot de mâna . . .

Ah, iar în minte mi-ai venit
Tu, mama micilor copile !
Eu stiu ca si'n aceste zile
Tu plângi pe-al tau copil dorit !
La zâmbet cerul azi ne cheama
Sunt Pastele ! Nu plânge mama !

Când holda de seceri taiata fu gata,
bunicul si tata
lasara o chita de spice'n picioare
legând-o cucernic cu fir de cicoare,
iar spicele'n soare luceau matasos
sa'nchipuie barba Lui Domnu Cristos.

Când pâinea'n cuptor semana cu arama,
bunica si mama,
scotând-o sfielnic cu semnele Crucii,
purtau parca moaste cinstite si lucii,
iar pâinea dând abur cu dulce miros,
parea ca e fata Lui Domnu Cristos.

Si iata potirul la gura te duce
Iisuse Cristoase, tu jertfa pe Cruce,
hraneste-ma carne de sfânt Dumnezeu.
Ca bobul în spice si mustu'n ciorchine
esti totul în toate si toate prin Tine.
Tu pâinea de-a pururi a neamului meu.

Din curpenul vitei ce'nfasoara crama,
bunica si mama,
au rupt un ciorchine, spunânu-i povestea :
- Copile, graira, broboanele-acestea
sunt lacrimi de mama, varsate prinos,
la caznele Domnului nostru Cristos !

Apoi, când culesul de struguri fu gata,
bunicul si tata,
în joc de calcâie zdrobind nestemate,
ce lasa ca rana siroaie'nspumate,
-Copile, graira, e must sângeros
din inima Domnului nostru Cristos !

Si iata potirul la gura te duce
Iisuse Cristoase, Tu jertfa pe Cruce
adapa-ma sânge de sfânt Dumnezeu.
Ca bobul în spice si mustu'n ciorchine
esti totul în toate si toate prin Tine.
Tu vinul de-a pururi al neamului meu.

Podgorii bogate si lanuri mânoase,
Iisuse Cristoase,
e raiul în care ne-a vrut Dumnezeu.
Priveste-Te'n vie si vezi-Te'n grâne
sdrobeste-Te'n struguri si frânge-Te'n pâne.
Ca bobul în spice si mustu-n ciorchine
esti totul în toate si toate prin Tine.
Tu viata de-a pururi a neamului meu.

(Poezii din Închisori,
Ed. "Cuvântul Românesc, 1982)