![]()
AN IX, nr. 103-104, NOIEMBRIE
- DECEMBRIE 2002
MEMBRII CONSILIULUI PAROHIAL
|
|
Ing. CRISTIAN HORIA
PAVALUCA S-a nascut in Bucuresti la 1 martie 1955. Tatal, Nicolae Pavaluca (decedat recent), licentiat al Academiei Comerciale, 1933, si al facultatii de drept, 1935, a fost functionar al Bancii Nationale a Romaniei, iar mama, Teodora Leoveanu, absolventa a Academiei Comerciale in 1946, a fost bibliotecara la Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti. Are o fetita, Andrea Maria Pavaluca, care a implinit de curand doi ani. |
A absolvit in 1973 liceul "Mihai Eminescu" din
Bucuresti urmand apoi cursurile Facultatii de Mecanica – din cadrul
Institutului Politehnic din Bucuresti. Termina facultatea in 1979 avand a doua
medie pe tara in cadrul Sectiei de hidraulica si masini hidraulice (sectii
existente la Bucuresti si Timisoara). Din 1983 lucreaza ca inginer cercetator la
Catedra de rezistenta materialelor din Institutul Politehnic Bucuresti. In 1986,
urmare a unui examen-concurs, devine asistent universitar in cadrul aceleiasi
catedre. Participa activ la evenimentele din decembrie 1989. In 27 decembrie
1989 se inscrie in PNT-CD. La alegerile din 20 mai 1990 este candidat al PNT-CD
pentru senat in judetul Covasna.
Dezamagit dupa alegeri, dar mai ales dupa mineriada din iunie, paraseste tara in
august 1990, stabilindu-se pentru inceput in Germania. Aici, dupa doi ani de
tribulatii inerente oricarei emigrari, reuseste sa lucreze ca inginer la firma
"Chemische Werke Brockhues AG" din Wiesbaden unde proiecteza si duce
la bun sfarsit constructia unei noi sectii de dispersare industriala pentru
pigmenti anorganici.
Din 1993 se stabileste in Canada. Lucreaza la inceput ca "Engineering
technician (?)" la firma "Concert Fabrication" din Thurso,
Québec. Din 1996 este membru senior al Ordinului Inginerilor din Québec. In
1997 si 1998 lucreaza ca Chief Engineer la firma "Axel J. LLC" din New
Orleans, Lousiana, SUA, apoi in 1998 si 1999 lucreaza ca Ingénieur en chef /
Gérant de projet in cadrul firmei "Axel J Société en Commandite"
din Bromont, Québec. In acesta calitate proiecteaza si supervizeaza constructia
pana la punerea in functiune a fabricii de pigmenti pentru materiale de
constructii "Axel J" din Bromont.
Din 1999 si pana in prezent lucreaza ca inginer la firma "Elcorsy
Technology Inc." din Montréal. A conceput si realizat sistemul de
alimentare electrica si de control al presei ELCO 400, masina industriala de
tiparit bazata pe tehnologia imprimarii prin electrocoagulare, procedeu inventat
si brevetat de patronul firmei "Elcorsy Technology Inc.", dl Adrien
Castegnier, la a carui amleiorare si-a adus si el contributia. Este singura
tehnologie la ora actuala care asigura o digitalizare completa a procesului de
tiparire industriala. In anul 2000 a participat la instalarea si prezentrea
Presei ELCO 400 la targul international DRUPA din Düsseldorf, Germania, cel mai
important targ international in domeniul imprimeriei si al artelor grafice care
are loc odata la patru ani. In 2001 a supervizat instalarea si punerea in
functiune a presei ELCO 400 in Japonia, la Tokyo, la firma Toyo Ink.
Este membru fondator al studioului teatral "Cortina" din Montréal,
trupa de actori amatori care s-a agregat in 1996 in jurul Constantei Lerca,
fosta actrita la Teatrul National din Iasi. A participat la realizarea
urmatoarelor spectacole ale studioului teatral "Cortina":
"Gaitele" de Alexandru Kiritescu in 1997 (rolul George Duduleanu),
"Visul unei nopti de iarna" de Tudor Musatescu in 1999 (regia si rolul
Alexandru Manea), spectacol omagial dediacat lui Mihai Eminescu la 150 de ani de
la nastere (organizare si interpretarea poeziilor Venere si madona si Lucafarul)
si "Conul leonida fata cu rectiunea" de I. L. Caragiale a carui
premiera a avut loc recent la sala sociala a comunitatii noastre (co-regia si
rolul Conul Leonida).
Pe langa pasiunea teatrului o are si pe aceea a istoriei. Cu ocazia zilelor
nationale importante ale Romaniei a sustinut in cadrul comunitatii noastre
conferinte pe teme istorice.
Este fluent (vorbit si scris) in engleza, franceza si germana.