Buletinul "Calea de lumina"
AN VII, nr. 77-78, SEPTEMBRIE - OCTOMBRIE 2000

Puncte de vedere

MÂNaSTIREA SINAIA - 305 ANI DE LA SFINTIRE

Dupa ce, într-unul din numerele anterioare ale Buletinului nostru, am prezentat Castelul Peles, astazi doresc sa va spun câteva cuvinte despre prima constructie în decorul magnific al Bucegilor, cea care reprezinta una dintre valoarile istorice locale, Sfânta Mânastire Ortodoxa Sinaia.
Ctitorie a spatarului Mihai Cantacuzino, care în urma unui pelerinaj la Locurile Sfinte - printre care si muntele Sinai -, a fost impresionat de ceea ce a vazut, se hotareste sa construiasca în muntii românesti o mânastire închinata Sfintei Fecioare Maria.
Conceputa initial sa adaposteasca 12 calugari, dupa modelul Mîntuitorului Iisus Hristos care si-a ales 12 apostoli, Mânastirea Sinaia a fost supranumita "Catedrala Carpatilor". Alegerea locului s-a datorat, pe de o parte, numarului mare de sihastrii care vietuiau în muntii Bucegi si, pe de alta, ca o necesitate a existentei unui punct fortificat de aparare si paza pe drumul comercial Bucuresti-Brasov, de-a lungul vaii Prahova. Datorita pozitiei sale stategice, Mânastirea Sinaia a cunoscut, de nenumarate ori, invazii turcesti si austriece.
Cu timpul, numarul calugarilor a crescut, fiind nevoie ca sa fie adaugate alte constructii, ceea ce se numeste azi "curtea noua", prin grija staretilor Ioasaf si Paisie, între 1842-1846. Biserica veche a fost ridicata, între anii 1690-1695, în stil brâncovenesc.
Deosebit este portalul bisericii, sculptat în lemn, care reprezinta pe Moise cu Tablele Legii si pe fratele lui, Aaron, cu toiagul înfrunzit. La mijloc vedem stema familiei Cantacuzino, vulturul bicefal care tine în gheara simbolurile puterii : crucea si sceptrul. Pictura pridvorului si cea din naos sunt opera lui Pârvu Mutu Zugravu, pictor preferat al Cantacuzinilor.
Cupola pridvorului înfatiseaza scene din viata Sfintei Ecaterina - ocrotitoarea mânastirii de pe Muntele Sinai -, Sfântului Gheorghe - protectorul Moldovei si al militarilor -, si a Sfântului Dumitru - ocrotitorul Tarii Românesti. Pronaosul este dominat de tabloul votiv care îl reprezinta pe ctitorul Mihai Cantacuzino înconjurat de cei 18 copii ai sai (parte din acestia erau înfiati), precum si de membri familiei începând de la Neagoe Basarab (1512-1521), apoi Radu Serban, Constantin Serban, domnitorul Serban Cantacuzino si altii.
Pictorul Pârvu Mutu Zugravu a surprins în pictura sa mesajul fondatorului, gestul "milei crestine", reprezentând în mai toate icoanele sale, personajele cu mâna întinsa. Într-un document, Mihai Cantacuzino scria : "Iubeste si miluieste pe aproapele tau, cerceteaza pe cel bolnav si sarac si adaposteste în casa ta pe cel oropsit". Sa nu uitam ca el este cel care a construit primul spital din Tara Românesca si ca toata viata a încurajat operele caritabile. Dintre ctitoriile sale mai amintim biserica si spitalul Coltei din Bucuresti, biserica Fundenii Doamnei din Bucuresti, Schitul Titireciu din Oltenia, o biserica la Râmnicul Sarat etc.
Complexul mânastirii Sinaia cuprinde un paraclis, ridicat în 1695, apoi cavoul lui Tache Ionescu, prim-ministru în timpul primului Razboi mondial, care a jucat un important rol în realizarea României Mari, apoi în curtea noua, biserica mare, construita din piatra si caramida, cu hramul Sfintei Treimi, sfintita în 1846, clopotnita, chili. Deteriorata, biserica noua a fost reconstruita în 1893-1903. Pictura interioara este opera pictorului danez Aage Exner, realizata în stil neo-bizantin pe fond de aur mozaicat.
Brâul rasucit, de ceramica, în exterior, care înconjoara biserica, simbolizeaza unitatea Sfintei Treimi într-un singur Dumnezeu si a celor trei principate : Transilvania, Moldova si Tara Româneasca, unite într-o singura natiune.
Tabloul votiv îl reprezinta pe Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian, care a sfintit biserica în 1903, pe Regele Carol I, sprijinit de o coloana de piatra careia îi lipseste un colt, ceea ce semnifica lipsa Bucovinei, Basarabiei si a Transilvaniei din regatul României. Apoi sunt înfatisati Regina Elisabeta (Carmen Sylva) tinând de mâna pe Principesa Maria (singurul lor copil, mort la vârsta frageda), precum si pe spatarul Mihai Cantacuzino.
Tot în biserica noua a mânastirii Sinaia se afla epitaful realizat de Ana Roth, lucrat în fir de aur (1897-1900), astazi fiind înregistrat în catalogul UNESCO.
O particularitate a mânastirea Sinaia sunt cele cinci tipuri de cruci : crucea lui Stefan cel Mare, care se gaseste pe cupola bisericii vechi, crucea greceasca, cu brate egale si care se afla deasupra intrarii în biserica mare, crucea latina, cu brate inegale, pe turnurile pronaosului bisericii mari, crucea slava, de inspiratie baroca, cu mai multe brate orizontale, pe cupola centrala a bisericii noi, si soarele înscris într-o cruce latina, pe turnul clopotnitei.
Mânastirea Sinaia, pâna la terminarea constructiei Castelului Peles, a fost resedinta regala. Prin grija Regelui Carol I mânastirea a fost primul lacas de cult din tara alimentat cu energie electrica, si tot aici a fost înfiintat primului muzeu religios românesc.
Printre exponatele muzeului - de o inestimabila valoare - gasim Biblia tradusa si tiparita la Bucuresti prin grija domnitorului Serban Cantacuzino (1688) si o superba colectie de icoane.
Ajungând acasa, în România, sa poposim câteva momente si la Sfânta Mânastire Sinaia, aprinzând o lumânare în memoria celor care au ctitorit si pastrat cu truda acest loc sfânt de cultura si spiritualitate româneasca.

Alexandru Vlad Lungu