Buletinul "Calea de lumina"
AN VIII, Nr. 85 - 86, MAI - IUNIE 2001
Puncte de vedere
Īncotro, nea Georgica ?
Am fost sa cumpar niste tuica. Amicul m-a dus īn celalalt capat al
Bucurestilor, la o familie de la care, īn final, am cumparat 2 litri de tescovina.
Excelenta. Dar, acum nu vreau sa fac o dizertatie pe marginea tuicii sau a tescovinei.
As vrea, printre altele sa vi-l prezint pe nea Georgica, care se recomanda ca fiind
fost securist, ca deh, asa a fost crescut si educat ! Si acum, dupa o viata de educatie
comunista, chipurile, nu se mai poate schimba. De fapt, cred ca nici nu-l intereseaza. S-a
pensionat datorita schimbarilor politice din 89, si a devenit un amestec īntre
orasean cu veleitati intelectuale - cānd isi scrie si tipareste cartile cu tratamente pe
bazī de plante sau poeziile cu iz patriotic -, si taran cānd īsi fabrica tescovina.
Toate sub pavaza persecutatului social. Pāna acum, cel putin īn Romānia, persecutatii
erau sau sunt īn majoritate, politici, pe lānga cei etnici. Cu toate ca etnicii au ajuns
sa aiba drepturi mai ceva decāt au visat vreodata, iata ca apar si cei sociali, pentru ca
ei nu sunt persecutati atāt de puterea politica a momentului, ci de societatea īn care
se strecoara precum cameleonii, schimbāndu-si culoarea dupa cum bate vāntul.
Este adevarat ca, nea Georgica, chiar si la un pahar de vin, nu a spus prea mult
din tot ceea ce constiinta sa, īncarcata de activitatea "patriotica"
desfasurata ani si ani īn slujba regimului comunist totalitar, īl framānta si-i da
cosmaruri. Caci daca nu ar avea cosmaruri, nu si-ar dezvalui trecutul.
Cu toate ca astazi, nea Georgica este un individ pierdut īn spatiul romānesc, ca
tip de fost comunist, secrurist etc., īl poti īntālni la tot pasul. El mentine o
anumita mentalitate. Mentalitate pe care am īntālnit-o si la unii dintre noii veniti pe
pamānt canadian. As putea-o īncadra sub o eticheta "asa am fost educati si nu ne
intereseaza sa aflam ADEVaRUL istoriei Romāniei sau al istoriei timpurilor noastre".
Deci, le este frica de acest adevar, care ar putea sa le distruga echilibrul moral ridicat
de-o viata.
Si pentru ca am amintit de emigratia romāna īn Canada, ma īntreb, oare cei ce se
declara anti-monarhisti sau putin interesati de problema Monarhiei Romāne, ce cauta ei pe
aici ? Canada este o tara care apartine unei monarhii constitutionale, ori acele doamne si
acei domni anti-monarhisti, au venit sa submineze acest statut?! Oare de ce n-au emigrat,
domniile lor, īn republici, ca slava, Domnului, sunt destule (SUA, Mexic, Cuba, partea
centrala a Europei, China si, de ce nu Rusia) ?
Aceasta reavointa de a deschide ochii si de a vedea si altceva decāt nostalgia
regimurilor anterioare, de-a īnvata din greseli, fac astazi ca Romānia sa fie o tara tot
mai izolata īn Europa si īn lume, o tara aproape falimentara, īn care romānii prefera
sa moara de foame si de alte lipsuri decāt sa intre pe un fagas spre progres si
civilizatie. Au dovedit-o alegānd PDSR-ul (guvernul) si PRM-ul (opozitia majoritara),
ambele de stānga. Iar cei alesi, dupa mai bine de 100 de zile de guvernare, vad Romānia
amānata īntr-un val nenominalizat dupa 2002 sau mai tarziu, de a intra īn Uniunea
Europeana, si cam tot pe acolo de a fi īn NATO.
Guvernantii si Mafia vor sa primeasca ajutoare din Vest sau de peste ocean fara sa
dea nimic īn schimb. Adica sa primeasca numai de pomana ! Altfel cum s-ar putea explica
aceasta stationare a tarii pe ultimul loc īn candidatura pe care si-a pus-o la U. E. si
la NATO, sau cum se pot explica fraudele de milioane si milioane care au loc, una dupa
alta, īntr-o tara aproape falimentara. Īncotro, Romāni ?
Pāna ne vom lamuri, alde Iliescu, Nastase si C.V. Tudor īsi vor continua gafele,
cacofoniile si bālbāielile politice, iar tari ca Bulgaria pasesc pe greselile facute,
īnvatānd din ele, spre vize īn Europa, īn NATO si, binenteles, īn U.E. Si sa nu ne
mire faptul, si nici sa ne suparam, ca cei pe care-i consideram "bulgari cu capul
patrat" ne vor face īn curānd cu tifla. Si adevarul este ca nu bulgarii ne-au
luat-o īnainte, ci noi am ramas īn urma !
Pentru ca veni vorba de securisti, de neo-comunisti, de partidele de stānga, de
alegerile din 2000, de locul nostru īn ochii lumii, stiati ca, fostul rege al Bulgariei,
Simion al II-lea, ocupa primul loc īn preferintele electoratului bulgar cu 52% ?
Oare acest lucru l-a determinat pe actualul presedinte Iliescu sa-l invite
insistent pe M. S. Regele Mihai I al Romāniei īn vizita oficiala, īn luna Mai 2001?
Poate vrea sa-i redea tronul ! Sau sa īnfiinteze un partid neo-comunisto-monarhist !
Actul PDSR nu este gratuit. El vizeaza Exilul si Occidentul. Si acei care pāna
astazi, au facut si fac politica de salon īn primitorul Exil, si care habar nu au avut
ceea ce s-a īntāmplat īn realitate īn Romānia comunista, fiind rupti de aceasta
realitate, asa cum nici azi nu stiu mare lucru daca nu au facut macar o vizita īn
Romānia, pot fi sedusi de "deschiderea" PDSR-ului.
Īn Exil, cel putin īn Canada, exista o categorie de emigranti, din cei veniti īn
urma cu cel putin 30 de ani, care doresc un proces gen Nurenberg, pentru judecarea
elementelor colaborationiste cu regimurile existente la Bucuresti de-a lungul timpului.
Mentionez īn aceasta categorie, pe acesti politicieni de salon, de diferite culori
politice - toate anti-comuniste -, pentru a sublinia faptul ca, genul lui nea Georgica
exista nu numai īn Romānia, ci si īn afara granitelor ei ! E de rās, dar e adevarat !
Si atāta timp cāt aceste generatii vor vietui, Romānia va avea de suferit īn raport cu
cerintele NATO si U.E., precum si īn relatiile dintre tara si Exil. Si asta pentru ca,
zic dānsii, "asa am fost crescuti si educati ! ; si-am «suferit» īn confortul
societatii canadiene, īn timp ce voi, īn Romānia māncati salam cu soia si tremurati de
frig !"
Folosesc termenul de Exil īntrucāt, atāta timp cāt guvernul de la Bucuresti
este unul neo-comunist, atāta timp cāt situatia politico-economico-sociala a tarii nu
denota decāt o unda de democratie īn sensul economiei de piata, atāta timp cāt
Constitutia apara interesele particulare ale statului si nu ale individului, noi, toti cei
plecati din Romānia si care traim īn afara granitelor ne consideram, īn continuare,
exilati. De aceea nu putem vorbi de o diaspora romāna si continuam sa vorbim de un Exil
romānesc.
Si ma īntorc la cele de mai adineauri, si va īntreb : īncotro, Romāni din
Romānia si din Exil ?
E timpul sa va treziti, sa īnvatati din greseli, sa pasiti spre lumina adevaratei
democratii si nu spre īntunericul izolarii ! Īngropati securea razboiului si a
razbunarii ! Si-asa nu mai puteti schimba istoria. Ce-a fost, a fost ! Si daca s-au
īntāmplat, īnvatati din ele ca sa nu se mai repete. Calea īnteleapta a īmpaciuirii si
a tolerantei poate īmbogati starea morala a fiecaruia dintre noi, ne va face mai buni,
mai īntelegatori, mai saritori la nevoile unuia fata de altul.
Si daca ne gāndim la eforturile facute de slujitorii bisericilor exilului de a
mentine o comuniune comunitara, curata si morala, de-a lungul unui timp īn care nimeni nu
visa ca, īntr-o zi, lagarul comunist sa ajunga pe cale de disparitie. Fiind toleranti,
putem spune ca si B.O.R. a dus o lupta tacita pentru mentinerea ei īntr-un stat ateu, ca
a fost obligata sa colaboreze cu totalitarismul comunist. Ceea ce este mai putin
tolerabil, este faptul ca slujitorii ei de astazi nu recunosc acest martiraj al Bisericii.
Si sa ne amintim ca printre cei putin care au facut-o, a fost IPS Mitropolitul Nicolae al
Banatului. Oare P.F. Patriarh Teoctist nu este īnca īn masura spre a face o astfel de
recunoastere īn numele BOR ? Aceasta ar īnchide gura presei si rauvoitorilor care
īncearca sa loveasca īn ceea ce a avut dintodeauna si are mai de pret romānul :
Biserica, mireasa lui Hristos.
Viata merge īnainte, iar īn starea actuala, pe de o parte, cei instigati sa
strige "nu ne vindem tara" o vor da-o pe gratis, iar cei ce se tin judecatori
comunitari vor ajunge sa fie judecati de Cel ceresc cu mult īnainte ca sa-si poate vedea
dorinta īmplinita, īnghitita si uitata fiind de mersul lumii.
Din pacate, Romānia sufera din cauza lipsei politicienilor de caracter. Sa ne
amintim de Bratieni, Maniu, Regii Romāniei, maresalul Antonescu, Titulescu, Coposu. Si
citāndu-i doar pe cātiva, vedem ca Ardealul este fruntea !
Trezeste-te, nea Georgica, macar īn ceasul al 12-lea !
Alexandru Vlad Lungu