Nea Georgica

Buletinul "Calea de lumina"
AN VIII, Nr. 85 - 86, MAI - IUNIE 2001

Puncte de vedere

Încotro, nea Georgica ?

Am fost sa cumpar niste tuica. Amicul m-a dus în celalalt capat al Bucurestilor, la o familie de la care, în final, am cumparat 2 litri de tescovina. Excelenta. Dar, acum nu vreau sa fac o dizertatie pe marginea tuicii sau a tescovinei.
As vrea, printre altele sa vi-l prezint pe nea Georgica, care se recomanda ca fiind fost securist, ca deh, asa a fost crescut si educat ! Si acum, dupa o viata de educatie comunista, chipurile, nu se mai poate schimba. De fapt, cred ca nici nu-l intereseaza. S-a pensionat datorita schimbarilor politice din ‘89, si a devenit un amestec între orasean cu veleitati intelectuale - când isi scrie si tipareste cartile cu tratamente pe bazî de plante sau poeziile cu iz patriotic -, si taran când îsi fabrica tescovina. Toate sub pavaza persecutatului social. Pâna acum, cel putin în România, persecutatii erau sau sunt în majoritate, politici, pe lânga cei etnici. Cu toate ca etnicii au ajuns sa aiba drepturi mai ceva decât au visat vreodata, iata ca apar si cei sociali, pentru ca ei nu sunt persecutati atât de puterea politica a momentului, ci de societatea în care se strecoara precum cameleonii, schimbându-si culoarea dupa cum bate vântul.
Este adevarat ca, nea Georgica, chiar si la un pahar de vin, nu a spus prea mult din tot ceea ce constiinta sa, încarcata de activitatea "patriotica" desfasurata ani si ani în slujba regimului comunist totalitar, îl framânta si-i da cosmaruri. Caci daca nu ar avea cosmaruri, nu si-ar dezvalui trecutul.
Cu toate ca astazi, nea Georgica este un individ pierdut în spatiul românesc, ca tip de fost comunist, secrurist etc., îl poti întâlni la tot pasul. El mentine o anumita mentalitate. Mentalitate pe care am întâlnit-o si la unii dintre noii veniti pe pamânt canadian. As putea-o încadra sub o eticheta "asa am fost educati si nu ne intereseaza sa aflam ADEVaRUL istoriei României sau al istoriei timpurilor noastre". Deci, le este frica de acest adevar, care ar putea sa le distruga echilibrul moral ridicat de-o viata.
Si pentru ca am amintit de emigratia româna în Canada, ma întreb, oare cei ce se declara anti-monarhisti sau putin interesati de problema Monarhiei Române, ce cauta ei pe aici ? Canada este o tara care apartine unei monarhii constitutionale, ori acele doamne si acei domni anti-monarhisti, au venit sa submineze acest statut?! Oare de ce n-au emigrat, domniile lor, în republici, ca slava, Domnului, sunt destule (SUA, Mexic, Cuba, partea centrala a Europei, China si, de ce nu Rusia) ?
Aceasta reavointa de a deschide ochii si de a vedea si altceva decât nostalgia regimurilor anterioare, de-a învata din greseli, fac astazi ca România sa fie o tara tot mai izolata în Europa si în lume, o tara aproape falimentara, în care românii prefera sa moara de foame si de alte lipsuri decât sa intre pe un fagas spre progres si civilizatie. Au dovedit-o alegând PDSR-ul (guvernul) si PRM-ul (opozitia majoritara), ambele de stânga. Iar cei alesi, dupa mai bine de 100 de zile de guvernare, vad România amânata într-un val nenominalizat dupa 2002 sau mai tarziu, de a intra în Uniunea Europeana, si cam tot pe acolo de a fi în NATO.
Guvernantii si Mafia vor sa primeasca ajutoare din Vest sau de peste ocean fara sa dea nimic în schimb. Adica sa primeasca numai de pomana ! Altfel cum s-ar putea explica aceasta stationare a tarii pe ultimul loc în candidatura pe care si-a pus-o la U. E. si la NATO, sau cum se pot explica fraudele de milioane si milioane care au loc, una dupa alta, într-o tara aproape falimentara. Încotro, Români ?
Pâna ne vom lamuri, alde Iliescu, Nastase si C.V. Tudor îsi vor continua gafele, cacofoniile si bâlbâielile politice, iar tari ca Bulgaria pasesc pe greselile facute, învatând din ele, spre vize în Europa, în NATO si, binenteles, în U.E. Si sa nu ne mire faptul, si nici sa ne suparam, ca cei pe care-i consideram "bulgari cu capul patrat" ne vor face în curând cu tifla. Si adevarul este ca nu bulgarii ne-au luat-o înainte, ci noi am ramas în urma !
Pentru ca veni vorba de securisti, de neo-comunisti, de partidele de stânga, de alegerile din 2000, de locul nostru în ochii lumii, stiati ca, fostul rege al Bulgariei, Simion al II-lea, ocupa primul loc în preferintele electoratului bulgar cu 52% ?
Oare acest lucru l-a determinat pe actualul presedinte Iliescu sa-l invite insistent pe M. S. Regele Mihai I al României în vizita oficiala, în luna Mai 2001? Poate vrea sa-i redea tronul ! Sau sa înfiinteze un partid neo-comunisto-monarhist !
Actul PDSR nu este gratuit. El vizeaza Exilul si Occidentul. Si acei care pâna astazi, au facut si fac politica de salon în primitorul Exil, si care habar nu au avut ceea ce s-a întâmplat în realitate în România comunista, fiind rupti de aceasta realitate, asa cum nici azi nu stiu mare lucru daca nu au facut macar o vizita în România, pot fi sedusi de "deschiderea" PDSR-ului.
În Exil, cel putin în Canada, exista o categorie de emigranti, din cei veniti în urma cu cel putin 30 de ani, care doresc un proces gen Nurenberg, pentru judecarea elementelor colaborationiste cu regimurile existente la Bucuresti de-a lungul timpului. Mentionez în aceasta categorie, pe acesti politicieni de salon, de diferite culori politice - toate anti-comuniste -, pentru a sublinia faptul ca, genul lui nea Georgica exista nu numai în România, ci si în afara granitelor ei ! E de râs, dar e adevarat ! Si atâta timp cât aceste generatii vor vietui, România va avea de suferit în raport cu cerintele NATO si U.E., precum si în relatiile dintre tara si Exil. Si asta pentru ca, zic dânsii, "asa am fost crescuti si educati ! ; si-am Ťsuferitť în confortul societatii canadiene, în timp ce voi, în România mâncati salam cu soia si tremurati de frig !"
Folosesc termenul de Exil întrucât, atâta timp cât guvernul de la Bucuresti este unul neo-comunist, atâta timp cât situatia politico-economico-sociala a tarii nu denota decât o unda de democratie în sensul economiei de piata, atâta timp cât Constitutia apara interesele particulare ale statului si nu ale individului, noi, toti cei plecati din România si care traim în afara granitelor ne consideram, în continuare, exilati. De aceea nu putem vorbi de o diaspora româna si continuam sa vorbim de un Exil românesc.
Si ma întorc la cele de mai adineauri, si va întreb : încotro, Români din România si din Exil ?
E timpul sa va treziti, sa învatati din greseli, sa pasiti spre lumina adevaratei democratii si nu spre întunericul izolarii ! Îngropati securea razboiului si a razbunarii ! Si-asa nu mai puteti schimba istoria. Ce-a fost, a fost ! Si daca s-au întâmplat, învatati din ele ca sa nu se mai repete. Calea înteleapta a împaciuirii si a tolerantei poate îmbogati starea morala a fiecaruia dintre noi, ne va face mai buni, mai întelegatori, mai saritori la nevoile unuia fata de altul.
Si daca ne gândim la eforturile facute de slujitorii bisericilor exilului de a mentine o comuniune comunitara, curata si morala, de-a lungul unui timp în care nimeni nu visa ca, într-o zi, lagarul comunist sa ajunga pe cale de disparitie. Fiind toleranti, putem spune ca si B.O.R. a dus o lupta tacita pentru mentinerea ei într-un stat ateu, ca a fost obligata sa colaboreze cu totalitarismul comunist. Ceea ce este mai putin tolerabil, este faptul ca slujitorii ei de astazi nu recunosc acest martiraj al Bisericii. Si sa ne amintim ca printre cei putin care au facut-o, a fost IPS Mitropolitul Nicolae al Banatului. Oare P.F. Patriarh Teoctist nu este înca în masura spre a face o astfel de recunoastere în numele BOR ? Aceasta ar închide gura presei si rauvoitorilor care încearca sa loveasca în ceea ce a avut dintodeauna si are mai de pret românul : Biserica, mireasa lui Hristos.
Viata merge înainte, iar în starea actuala, pe de o parte, cei instigati sa strige "nu ne vindem tara" o vor da-o pe gratis, iar cei ce se tin judecatori comunitari vor ajunge sa fie judecati de Cel ceresc cu mult înainte ca sa-si poate vedea dorinta împlinita, înghitita si uitata fiind de mersul lumii.
Din pacate, România sufera din cauza lipsei politicienilor de caracter. Sa ne amintim de Bratieni, Maniu, Regii României, maresalul Antonescu, Titulescu, Coposu. Si citându-i doar pe câtiva, vedem ca Ardealul este fruntea !
Trezeste-te, nea Georgica, macar în ceasul al 12-lea !

Alexandru Vlad Lungu