NOUL PATRIARH AL IERUSALIMULUI

La 13 August 2001, Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului a ales pe Mitropolitul Irineu, 62 ani, ca noul Patriarh al Ierusalimului. Fostul Patriarh Diodoros a murit la 20 decembrie 2000.
Noul Patriarh a slujit timp de 15 ani ca reprezentant al Patriarhiei Ierusalimului pe lânga Biserica Ortodoxa Greaca.
Întronizarea noului Patriarh a avut loc în biserica Invierii din Ierusalim, la 15 septembrie a.c., BOR fiind reprezentata de IPS Mitropolit Teofan al Olteniei si de PS Episcop Vincentiu Ploiesteanul, vicar patriarhal, secretarul Sfantului Sinod.

(Solia, Septembrie 2001,
Faptu’ Divers 19 Sepembrie 2001)

MORMINTELE A DOI MARTIRI GASITE LA MURIGHIOL

Un monument important pentru cunoasterea începuturilor crestinisimulul în spatiul dintre Dunare si Marea Neagra a fost descoperit la situl din raza comunei Murighiol, judetul Tulcea, sapaturile arheologice fiind finantate de Ministerul Culturii si Cultelor - se arata într-un comunicat al acestei institutii. În timpul cercetarilor de la basilica episcopala identificata anul trecut, conduse de arheologul Mihail Zahariade, a fost descoperita, sub altar, o cripta continând ramasitele pamântesti ale unor martiri crestini. Un text pictat cu vopsea neagra pe tencuiala alba, care se refera explicit la "martirii lui Hristos" indica faptul ca aici au fost înmormântate ramasitele unor martiri. Avand în vedere maniera de executie a picturii, constând în registre rectangulare, cercuri concentrice, semnele zodiacale încadrate de acestea, chrismonul pictat pe un registru inferior, "se poate afima, cu titlu de ipoteza deocamdata, ca mormântul dateaza din prima jumatate a secolului IV, dupa proclamarea crestinismului ca religie egala cu cea oficiala romana, în anul 313", se afirma în comunicat.
Osemintele descoperite în prima camera, singura investigata pâna în prezent, au fost rascolite ca urmare a unei interventii din timpul antichitatii târzii. Craniile celor doi martiri nu au fost descoperite înca, ceea ce sugereaza o decapitare initiala a lor si înmormântarea doar a trupurilor. Acest fapt ar conduce cu gândul la episodul descris în Actele Martirice în care se mentioneaza martiriul prin decapitare al primilor crestini atestati pe teritoriul României, Sf. Epictet si Astion, martirizati la 8 Iulie 290, la Halmyris, în timpul domniei împaratilor Diocletian si Galerius.

Aula Academiei Române a gazduit adunarea solemna cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la moartea lui Mihai Viteazul, manifestare la care au participat presedintele Ion Iliescu, Majestatea Sa Regele Mihai, Patriarhul BOR PF Teoctist, Arhiepiscopul Bisericii Romano-Catolice Ioan Robu, numeroase personalitati politice si culturale.
Întors în Aula Academiei Române dupa 54 de ani Majestatea Sa Regele Mihai a adus omagiul sau acestei institutii, "ilustra pastratoare a existentei noastre spirituale, aceasta stânca a identitatii românesti, care a supravietuit razboaielor si dictaturilor si a triumfat împotriva fortelor oarbe anticulturale". Majestatea Sa a aratat ca, în anii comunisimului, poporului i se prezenta un circ istoric în care a fost inclus si El uneori, atunci când acest lucru folosea istoriei oficiale a acelei nefericite perioade. "Astazi marcam istoria unui barbat al carui nume l-am purtat cu mândrie toata viata mea. Nu este un secret ca atunci când am primit sfântul Botez al Bisericii noastre, intentia Familiei Mele a fost tocmai de a aminti poporului datoria pe care o aveam fata de Mihai Viteazul si fata de faptele lui de acum 400 de ani", a spus Majestatea Sa.

(Ziua, 9 August 2001)

SLUJBA DE POMENIRE A DOMNITORULUI MIHAI VITEAZUL

La biserica "Mihai Voda" din centrul Bucurestiului, ctitoria domnitorului Mihai Viteazul (1593-1601), a fost oficiata, la 9 august curent, la împlinirea a 400 de ani de la sfârsitul tragic al acestuia, o slujba de pomenire. Au slujit Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, P.F. Teoctist, împreuna cu Episcopii vicari Sebastian Pascanu si Varsanufie Gogescu ai Arhiepiscopiei Bucurestilor. Cu acest prilej a fost sfintit cenotaful în care s-a aflat pamânt adus din locurile în care a luptat în scurta sa domnie realizatorul primei uniri (la anul 1600) a celor trei provincii românesti, Moldova, Muntenia si Transilvania. Dupa un pelerinaj prin întreaga tara, pe un traseu în lungime de 2000 de kilometri, cenotaful va fi depus la mânastirea Dealu, din apropierea orasului Târgoviste (judetul Dâmbovita), unde a fost îngropat capul domnitorului.
Intr-un cuvânt de învatatura, P.F. Parinte Patriarh a evocat figura eroica a domnitorului care a luptat pentru unitatea neamului românesc si a îndemnat la pastrarea vesnica a amintirii acestuia.

(Viata Cultelor, 22 August 2001)

ARHIEPISCOPIA TÂRGOVISTEI L-A OMAGIAT
PE MIHAI VITEAZUL

Pe tot cuprinsul României este comemorat, în aceasta perioada, domnitorul Mihai Viteazul, la 400 de ani de la asasinarea sa în tabara de lupta din apropierea orasului Turda, (9 August 1601). Mai multe forumuri si asociatii culturale, academice, universitare, stiintifice si bisericesti au organizat pe toata durata lunii august simpozioane si sesiuni solemne, în cadrul carora a fost subliniat rolul politic, militar si de aparator al valorilor crestine al celui care a realizat în 1600 prima unire, chiar daca vremelnica, a celor trei tari românesti, Muntenia, Moldova si Transilvania.
Prefectura, Consiliul judetean si primaria municipiului Târgoviste, împreuna cu Arhiepiscopia ortodoxa a Târgovistei, cu garnizoana Târgoviste si Universitatea "Valahia" au comemorat 400 de ani de la moartea voievodului crestin Mihai Viteazul în zilele de 7 si 8 septembrie a.c. Aceasta pentru ca epopeea de întregire a neamului românesc sub sceptrul bravului voievod îsi are începutul la Cetatea domneasca a Târgovistei, unde el si-a avut resedinta, si de asemenea pentru ca întregul oras se afla sub patronajul Zilei de Nastere a Preasfintei Fecioare Maria, 8 Septembrie. Tot atunci, au fost sarbatoriti 500 de ani de la întemeierea mânastirii Dealu (din apropierea Târgovistei), leagan de cultura si civilizatie româneasca si monument arhitectonic de referinta al Ortodoxiei universale.

(Viata Cultelor, 31 August 2001)

I-A UNIT MIHAI VITEAZUL

Presedintele Ion Iliescu, premierul Adrian Nastase, PF Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Regele Mihai si Regina Ana, presedintele Camerei Deputatilor Valer Dorneanu si fostul sef al statului Emil Constantinescu au participat, sâmbata 8 Septembrie a.c., la Târgoviste, la manifestarile de comemorare a 400 de ani de la moartea lui Mihai Viteazul, care au debutat cu o liturghie oficiata de PF Teoctist la Catedrala Arhiepiscopala. Oaspetii au fost prezenti la dezvelirea si binecuvântarea statuii ecvestre a lui Mihai Viteazul, unde au depus si coroane de flori. Participantii la manifestari au vizitat complexul muzeal Curtea Domneasca. Programul manifestarilor a continuat cu o slujba religioasa la mormântul domnitorului Mihai Viteazul, oficiata de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, urmata de un dejun oficial.

950 DE ANI DE LA ÎNTEMEIEREA MÂNASTIRII LAVRA PECERSKA (UCRAINA)

(Viata Cultelor, 31 August 2001)

DUBLA ANIVERSARE A BISERICII ARMENE DIN ROMÂNIA

La Suceava (nord-estul României) a avut loc, în zilele de 11-13 august curent, aniversarea a doua împortante evenimente din viata Bisericii Armene în general si a Eparhiei armene din România în particular. Este vorba de împlinirea a 1700 de ani de când în Armenia crestinismul a fost recunoscut ca religie de stat, si a 600 de ani de la întemeierea primei Episcopii armene pe teritoriul românesc, cea de la Suceava, pentru care si-a dat acordul domnitorul moldovean Alexandru I cel Bun (1400-1432).
Celebrarile au început sâmbata seara, 11 August a.c., cu Liturghia savârsita în biserica armeana din Suceava de I.P.S. Dirayr Mardichian, Arhiepiscopul armenilor ortodocsi din România, împreuna cu Arhimandrit Zareh Baronian (amândoi din Bucuresti) si cu Pr. paroh Azat Mandalian.
Duminica dimineata Sfânta Liturghie a fost slujita în biserica mânastirii "Hagigadar" ("Maica Domnului - Implinitoarea de dorinte", în limba armeana), situata la o departare de 3 km de Suceava. Dupa Liturghie a urmat o agapa crestina. Seara participantii au urmarit, la mânastirea Zamca din Suceava, un program de cântece crestine interpretat de corul Catedralei armene "Sf. Mihail" din Bucuresti, corul Voces Bucovinae, din localitate, si corul preotilor din protopopiatul armean Suceava.

(Viata Cultelor 20 August 2001)

MÂNASTIREA VODITA

Duminica, 29 iulie, I.P.S. Teofan Savu, Mitropolitul Olteniei si Arhiepiscopul Craiovei, împreuna cu un sobor de fete bisericesti, a oficiat slujba de sfintire a bisericii mânastirii Vodita (judetul Mehedinti), reconstruita în apropierea ruinelor fostei mânastiri cu acelasi nume, ctitorie din anul 1370 a calugarului Nicodim de la Tismana. Aceasta a fost prima din mânastirile zidite de calugarul venit de la Muntele Athos si prima de pe pamântul românesc despre care s-au pastrat dovezi si hrisoave. Dupa "Vodita", Cuviosul Nicodim a ridicat o mânastire mai mare si mai trainica pe apa Tismanei, care a primit numele râului, trecut apoi si asupra ctitorului însusi, când a fost canonizat ca Sfântul Nicodim de la Tismana. O a treia mânastire ctitorita de calugarul Nicodim este cea de la Prislop, Silvasu de Sus (judetul Hunedoara), cu hramul Sf. Ioan Evanghelistul.
Biserica sfintita în ultima duminica din iulie trecut este din lemn; ea va servi ca principal locas de cult al mânastirii reînfiintate pâna când va fi construita biserica de zid.
Renasterea acestei mânastiri se datoreaza asociatiei culturale Vodita, înfiintata în martie 1990 de juristul Vasile Gâru, si hotarârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din ianuarie 1991 de reînfiintare a asezamântului monahal. Autoritatile statului si societati comerciale s-au implicat în reconstruirea mânastirii, iar guvernul României a acordat în 1997 o sponsorizare în valoare de 50 de milioane de lei. Un proiect, estimat la 1 miliard de lei, sustinut de Ministerul Culturii, Cultelor si al Patrimoniului National, are ca obiect conservarea vestigiilor primei mânastiri Vodita. Infaptuirea proiectului va însemna consolidarea malurilor râului Vodita pe care este asezata mânastirea, consolidarea ruinelor, construirea unui pod de acces, a unei parcari si a altor corpuri de chilii. De la reînfiintarea mânastirii si pâna la sfârsitul anului 2000, activitatea monahala de aici a fost condusa de protosinghelul Nicodim Nicolaescu, ridicat de Sfântul Sinod al BOR, la demnitatea de Episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei. Noul staret al Voditei este Ieromonahul Ioanichie Nicolaescu, fratele Episcopului vicar de la Craiova.

(Viata Cultelor, 20 August 2001)

MESAJ DE COMPASIUNE

La 12 Septembrie a.c., PF Teoctist, Patriarhul BOR, a adresat o scrisoare de compasiune presedintelui SUA, George W. Bush, pentru victimele atacului terorist comis în ziua precedenta împotriva unor tinte civile, militare si federale din Washington si New York.
"Am aflat cu mare durere si îngrijorare - se spune în scrisoare - de atacurile teroriste fara precedent asupra celor doua orase americane New York si Washington D.C., care la 11 septembrie 2001 au dus la o tragedie umana devastatoare. Împartasim, în aceste momente, marea tristete a poporului american, împreuna cu ierarhii, clericii si credinciosii Bisericii Ortodoxe Române. (...)
Nu poate exista astazi vreo religie care sa justifice sacrificiul unor vieti omenesti în numele unei credinte; tragedia petrecuta în Statele Unite ale Americii este rezultatul unor minti ratacite si fanatice, fara discernamânt, care nu pot oferi nici o solutie la problemele lumii de azi. De aceea, condamnam orice tip de violenta si apelam la retinere si dialog, pentru ca pacea lumii sa nu fIe afectata de noi conflicte care sa aduca si mai multa suferinta si distrugere.
Ne exprimam, în acest sens, speranta ca duhul dragostei, al bunavoirii si al tolerantei vor învinge orice manifestare a urii, violentei si intolerantei.
Ca exemplu concret al solidaritatii cu poporul american, vineri, 14 Septembrie 2001, la sarbatoarea Înaltarii Sfintei Cruci, în toate bisericile si mânastirile Patriarhiei Române se vor înalta rugaciuni pentru odihna sufletelor celor care au pierit în aceastra tragedie. În acelasi timp, ne alaturam rugaciunilor tuturor crestinilor lumii înaltate la Dumnezeu, "care este pacea noastra" (Ef. 2,14), pentru instaurarea pacii în întreaga lume. Cu sinceritate si cu rugaciune catre Dumnezeu, Teoctist, Patriarhul BOR."

(Viata Cultelor, 14 Septembrie 2001)

VIZITA

La invitatia Patriarhului Catolicos Karekin al II-lea, P.F. Patriarh Teoctist a facut, în zilele de 20-24 septembrie 2001, o vizita în Armenia, în principal pentru a participa la ceremoniile dedicate împlinirii a 1700 de ani de când crestinismul este religie oficiala în aceasta tara. Întâistatatorul Bisericii Ortodoxe Române a fost însotit de ÎPS Andrei Andreicut, Arhiepiscopul Albei Iulia, si de teologul Remus Rus, precum si de IPS Dyrair Mardichian, Întâistatatorul Arhiepiscopiei Ortodoxe Armene din Bucuresti. La Etchimiadzin, sediul Primatului Bisericii Armene, se vor afla, în aceasta perioada, toti liderii Bisericilor Ortodoxe.

AFP (agentia franceza de presa), care anunta vizita Patriarhului Moscovei Alexei al II-lea la Etchimiadzin, de la 21 la 23 septembrie curent, adauga ca aceasta are loc chiar în ajunul sosirii în Armenia a Papei Ioan Paul al II-lea, între 25-27 septembrie, dupa o vizita apostolica în Kazahstan. AFP reaminteste în context ca Patriarhul rus a criticat vizita din iunie a.c., în Ucraina, a Suveranului Pontif - axata pe reconcilierea cu Biserica Ortodoxa - si a acuzat Biserica Catolica de prozelitism.

(Viata Cultelor, 14 Septembrie 2001)

CONGRES LA PATRIARHIE

Patriarhia Româna si Biserica Catolica din România au organizat, în perioada 25 - 27 septembrie, la Palatul Patriarhiei din Bucuresti, Congresul International "Familia si Viata la începutul unui nou mileniu crestin", se arata într-un comunicat de presa. Congresul s-a desfasurat sub patronajul presedintelui României, Ion Iliescu. In cadrul acestei manifestari au sustinut comunicari membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanti ai Vaticanului si Episcopatului Catolic din România, profesori de teologie si alti specialisti ortodocsi si catolici din tara si strainatate, membri ai Parlamentului si Guvernului, reprezentanti ai vietii academice si universitare românesti cu responsabilitati în domeniu. "Scopul congresului a fost identificarea unor solutii concrete de catre cele doua Biserici crestine si ceilalti factori responsabili ai societatii pentru apararea vietii si protejarea familiei, nucleul de baza al oricarei societati, din ce în ce mai agresata de pericole de tot felul", se precizeaza în comunicatul final.

(Ziua, 30 Septembrie 2001)