FILE DE ISTORIE

DIN MONTREAL ĪN ROMĀNIA ANULUI 1930

Profesorul Jean Bruchesi de la Universitatea din Montreal a vizitat Romānia interbelica la patru ani dupa vizita Reginei Maria a Romāniei la Montreal, fiind primit de catre suverana la Sinaia, la castelul Pelisor.
Poporul romān este perceput de catre profesorul montrealez, ca un popor de origine latina, de artisti si de poeti, zbuciumat īntre Orient si Occident. Bruchesi este impresionat de trecutul glorios, de lupta de aparare a credintei crestine īmpotriva invaziei otomane si afirma ca Bizantul a marcat cel mai profund civilizatia romānilor.
Vorbind despre Monarhie, Bruchesi ne aminteste ca Regele Carol I de Sigmaringen era german, dar si nepot al lui Hortense de Beauharnais, fiica adoptiva a lui Napoleon Bonaparte. Autorul descrie dorinta Regelui cānd a decis ca Romania sa ramāna neutra īn primul Razboi mondial. Dupa moartea sa, survenita la 27 Septembrie 1914, succesorul sau, Ferdinand I, decide sa intre īn razboi, īn 1916, īmpotriva Germaniei, tara sa natala, afirmānd : "datoria mea de Rege, īnainte de toate".
Vorbind despre religie si politica, Buechesi descrie aparitia si evolutia religiei ortodoxe īn Romānia, dar si a celei catolice, primul episcop catolic fiind Theodoris, numit īn 1227 īn scaunul de Milcov, scaun care a fost distrus nu mult timp dupa aceea de catre tatari.
Curtea de Arges este descrisa ca un sat de vreo 30 de case rasfirate, īntre care straluceste biserica domneasca, unde este īnmormāntat voievodul Basarab, dar mai ales Mānastirea Curtea de Arges, necropola Regilor Romāniei.
Un moment marcant al vizitei prof. Buechesi īn Romānia este īntālnirea cu profesorul Nicolae Iorga, la Valenii de Munte. Iorga este descris ca una dintre cele mai mari personalitati din Europa Orientala. Rector al Universitatii din Bucuresti, istoric, poet, ziarist, arheolog, critic, geograf, filolog, dramaturg, politician etc., vorbitor a 20 de limbi, invitat īn fiecare an la Sorbona, autor a peste 200 de carti ...
Impresionat de utilizarea limbii franceze īn Romānia anilor '30, profesorul din Montreal spunea ca : "prietenii nostri anglofoni din Toronto sau din Westmount ar avea de cāstigat plimbāndu-se putin pe strazile capitalei Romāniei".
Burchesi l-a īntālnit si pe ministrul romān de interne al guvernului Maniu, Alexandru Vaida-Voievod, medic cu studii la Viena, un barbat autoritar care afirma ca nu va tolera nici un abuz din partea prefectilor si a jandarmilor : "Daca un jandarm face exces de zel īn Basarabia, unde populatia este mai docila, īl trimit īn Banat unde risca sa-si sparga capul la prima tāmpenie pe care o face".
Pe ministrul agriculturii, Mihalache, prof. Burchesi l-a vazut la o sedinta a Camerei, īmbracat īn costum popular romānesc.
Burchesi a intuit pericolul bolsevic de dincolo de Nistru pentru Romānia afirmānd ca : "daca īn Romānia vor aparea tulburari grave, stapānii de la Moscova or sa aibe la īndemāna un teren unde vor face experimente ce vor fi fatale nu numai Romāniei, dar si īntregii Europe". El subliniaza ca politicienii romāni, indiferent de partidul politic, au refuzat īntotdeauna sa īntretina relatii cu Rusia comunista si ca ei reprezentau un Regat ca un contrafort īmpotriva bolsevismului. Se confirma astfel spusele lui Ion Bratianu ca "frontiera noastra de la Nistru este frontiera de aparare a civilizatiilor occidentale".
Momentul culminant al vizitei prof. Burchesi a fost primirea sa la Regina Maria de Edinburg. Īn 1926, suverana Romāniei fusese īn vizita īn America si Canada, īnsotita de printul Nicolae si obtinuse de la guvernul federal un īmprumul de cāteva milioane de dolari.
Ea a vizitat Montreal-ul, īnsotita fiind de senatorul Dandurand si de catre primarul Martin, iar cele mai emotionante momente ale vizitei au fost la Universitatea din Montreal, unde a primit titlul de Doctor Honoris Causa (70 de ani mai tārziu, presedintele Romāniei, Emil Constantinescu, nascut īn Basarabia, avea sa se bucure de aceeasi onoare, la aceeasi Universitate) si la biserica ortodoxa romāna din Montreal, unde a donat o icoana cu dedicatie, care exista si astazi.
Iata cum o descrie Buechesi pe marea noastra Regina:
"Īmbracata īn alb, gratioasa, surāzitoare, cu ochi albastri, dulci si stralucitori ... aureolata de lumina calda a razelor de soare ... ea emana puritate, flori,  parfum si tinerete ... Ea este mai mult decāt o femeie, mai mult decāt o Regina, ea este un simbol, simbolul Romāniei Mari".
Iata cāteva din afirmatiile Reginei Maria facute cu aceasta ocazie : "Americanii ! Ce popor extraordinar! ... Minoritatile ? Americani au probleme de minoritati cu cei 10 milioane de negri. I-am spus-o si presedintelui Wilson caruia nu parea sa-i placa acest subiect. (...) Politica romāneasca ? Este īncetosata, opozitia este slaba si suparata (...) Viitorul Romāniei ? Este o tara bogata care, īnsa, nu si-a folosit toate posibilitatile ..."
Doi ani mai tārziu, acest profesor de politica externa de la Universitatea din Montreal, facea cunoscuta Romānia celor de aici, īn aproape 100 de pagini dintr-o colectie intitulata "Documente politice".

Prof. Vania Atudorei